În sudul județului Caraş-Severin, se găsește o rasă unică de oi în România – Oaia Rațca VIDEO
Atunci când încă se mai organizau, la mai toate expoziţiile și târgurile de animale, oile din rasa Raţca atrăgeau vizitatorii ca un magnet. Frumusețea și felul în care arată această oaie, au stârnit curiozitatea și admirația vizitatorilor. Oaia Raţcă atrage toate privirile datorită coarnelor foarte lungi, drepte şi răsucite în formă de spiral. În plus, este de o frumusețe aparte datorită culorii specific a capului, a feței, mai exact. Noi am realizat acest reportaj la stâna lui nea Damian din Doclin. Omul ,,stă bine pe picioarele sale” – împreună cu membrii familiei au o stână pe care o modernizează mereu și o turmă de peste 500 de oi. Aproape 90% dintre acestea sunt de rasă Rațca. El ne-a explicat că Raţca este o rasă aparte, cu două varietăţi. Prima variantă este cu lâna albă și capul cafeniu, iar cealaltă, este cu lâna albă şi neagră. Berbecii au coarnele de peste jumătate de metro, iar mioarele le au puțin mai scurte. Ciobanii profesionişti români nu o agreează tocmai din cauza coarnelor lungi, ţepoase care îngreunează manevrarea lor și mulsul.
În România, oile Raţca se cresc doar în gospodăriile crescătorilor din zona Munţilor Dognecei. De fapt, vorbim de o zonă de dealuri mai înalte, iar efective de oi Raţca se găsesc doar în cinci sate: Biniş, Doclin, Brezon, Forotic şi Comorâşte.
Cei care au asemenea oi, vreo 5 crescători în tot Banatul, iubesc rasă și se încăpățânează să nu renunțe la ea. Nici la ora actuală nu se știe Există două variante. Una, că rasa a fost adusă de popoarele migratoare din Mongolia, iar altă presupune că provine din Egipt și a fost adusă de armatele lui Iulius Cezar.
Rasa dă cel mai mult și bun lapte și fată miei mari, dar este foarte sensibilă la temperatură și intemperii. Acest lucru împiedică transhumanța fiindcă pe timp de ploaie sau dacă este frig, oile Raţca intră în adăpost. Spre deosebire de alt rase de oi care rezistă la frig și ploaie.
Rațca are cea mai lungă lactație – mulsul începe de la jumătatea lui martie şi se termină la începutul lui noiembrie, dacă este vreme bună și an călduros. De la o oaie se obține și 80 de litri de lapte pe an, ceea ce înseamnă 15 kg de brânză. Asta în condiția în care rasele comune abia ajung la 40 l pe an de la o oaie. Cunoscătorii spun că rasa Rațca dă o carne mult superioară în ceea ce privește gustul acesteia.
În Europa mai există în jur de 4.000 de exemplare – cam toate în România și zona Balcanilor – mioare care fac parte din patrimoniul genetic naţional.
Crescătorii primesc de la stat o subvenție de aproximativ 200 de lei pe an. Producţia de lapte este favorizată şi de clima cu influențe mediteraneene din sudul Banatului Montan.
Inginerul Liviu Munteanu de la Direcţia Agricolă Caras Severin, ne spune de caracteristicile rasei, despre faptul că face parte din patrimonial genetic al României, iar crescătorii primesc subvenţii de la Stat ca să le crească, să păstreze rasa pură.
Crescătorul de oi Petru David din Doclin – baciul stânei – ne spune că are 500 de oi, că este o afacere de familie, că muncesc cu toţii, iar în ziua de azi, este foarte greu să găseşti ciobani. Majoritatea nu sunt de treabă, sunt neserioşi. Nea David ne mai spune că laptele de oaie este predat la o fabrică de lactate din judeţul Timiş. Au acasă un tanc de răcire în care strânge laptele, iar când face 1000 de litri, vine cu cisterna de la fabrică și îl ia de acasă. Ciobanul spune că nu se rentează facă ei brânza la stână fiindcă se pierde mult timp, trebuie condiții speciale de păstrare și la final, puse toate cap la cap, nu se merită preţul. Apoi spune de oi, efectiv le laudă, îi sunt foarte dragi. Le descrie, spune că sunt foarte bune pentru lapte și că aceste oi se găsesc doar în această zonă a României. În satele din jurul Doclinului. Omul este mulțumit, a fost ajutat de stat cu subvenţie, de la Primăria a primit teren în concesiune pentru pășunat, că nu au ce să facă cu lâna, nu se caută. Înainte de 1989, lâna se preda la DAC și primeau bani frumoși pe ea. Acum, nu mai au pe unde să o țină, iar mieii, i-a dat la camion, engross. Nea David este foarte mulţumit de preţul primit pe miei și crede că anul acesta, la Paşti, va scădea preţul la carnea de miel pe piaţa internă.
Seara se lasă peste stâna din marginea satului Doclin iar turma de oile se întoarce de la păscut. Se aud clopotele berbecilor peste deal, iar la stână, așteaptă câteva zeci de miei care aşteaptă oile. Își așteaptă mămicile. Apoi, oile intră în stână, sunt imagini foarte frumoase cu mieii care îşi caută mămicile. Sug cu poftă. Măgăruşii de la stână își caută și ei locul pentru înnoptat. Baciul David ne spune că pe dealurile din jur apar dăunătorii. Atrași de mirosul mieilor și al oilor, lupii şi şacalii dau târcoale stâne, dar ciobanul are câini foarte buni. Sunt niște câini uriași, bine întreținuți și hrăniți care alungă lupii peste dealuri.
