Indezirabil sau nu? Liderul Jobbik, Vona Gabor, a intrat fără probleme în România
Președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta au anunțat public, în luna martie, intenția de a interzice prezența lui Vona Gabor, preşedintele partidului ungar Jobbik, în România. Intenția nu s-a concretizat, iar liderul Jobbik a intrat, din nou, pe teritoriul țării.
Vona Gabor, participă, joi, la o dezbatere pe tema „Viitorul maghiarilor în pragul unei noi ordini mondiale” ce are loc la Borzont, în judeţul Harghita, informează Mediafax. Dezbaterea la care participă liderul Jobbik face parte din programul Taberei Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), ajunsă anul acesta la a zecea ediţie. La aceasta participă, potrivit organizatorilor, aproximativ 500 de tineri maghiari din ţară, din Ungaria, Ucraina, Serbia, Germania şi Australia.
Vona Gabor: Jobbik va susține autonomiei secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria
Cu un an în urmă, liderul Jobbik, Vona Gabor, declara, tot la Tabăra EMI, de la Borzont, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România şi că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania.
Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik afirma că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie.
„Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarilor din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, declara, cu un an în urmă, Vona Gabor.
Ce declarau în martie Traian Băsescu şi Victor Ponta
La începutul lunii martie, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului şi Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să se interzică prezenţa membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept „extremist”.
Ulterior, premierul Victor Ponta a anunțat că Ministerul de Interne îl poate declara pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României numai dacă preşedintele Traian Băsescu, ca şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizează procedura. Astfel, premierul i-a trimis preşedintelui o notă de informare redactată de vicepremierul Gabriel Oprea, ministru de Interne, privind activităţile pe teritoriul României ale preşedintelui partidului Jobbik din Ungaria, Vona Gabor, „cu impact în planul securităţii naţionale şi siguranţei publice”, şi i-a cerut să avizeze, în calitate de preşedinte al CSAT, concluziile şi măsurile propuse în nota de informare.
Ulterior, şeful statului a declarat că nu a citit încă nota Guvernului pe subiectul Jobbik, adăugând că el vizează un spectru mai larg de activităţi extremiste pe teritoriul României.
De la declaraţiile celor doi demnitari, s-au ţinut două şedinţe CSAT: pe 26 martie şi 2 iulie a.c. Din textul comunicatelor de presă de pe site-ul Preşedinţiei României nu reiese că s-a discutat cazul Vona Gabor.
Independent de CSAT sau de vreo aprobare a preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul României avea posibilitatea să împiedice totuşi venirea lui Vona Gabor în România. O simplă interdicţie valabilă pe un an de zile – măsură care a fost aplicată altor patru cetăţeni maghiari implicaţi în acţiuni antiromânesşti – se putea lua pe linie guvernamentală. Dar nu s-a luat.
Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal
În acest an, Tabăra EMI nu a mai fost sprijinită financiar de Consiliul Judeţean Harghita sau de primării din judeţ, precum cele din Joseni şi Gheorgheni, care au alocat fonduri în anii precedenţi. În acest an, potrivit organizatorilor, „principalii finanţatori” sunt participanţii, care trebuie să achite o taxă de 93 de lei pentru cinci zile, în care intră doar spaţiul pentru cort şi participarea la programe şi concerte.
„Au reuşit să bage frica în autorităţi, nici Consiliul Judeţean, nici primăriile nu au mai acordat bani în acest an, finanţatorii principali sunt cei care participă la tabără şi care plătesc. De asemenea, am obţinut bani din proiecte şi sponsorizări din Ungaria pentru evenimente culturale”, a declarat Soos Sandor, preşedintele EMI.
El a spus că Tineretul Jobbik a pus la dispoziţie autobuze care au adus la tabără aproximativ o sută de tineri, „plătitori de bilete din Ungaria”.
romanialibera.ro