Institutul de cercetare și proiectări hido-energetice al UCM Reșița, aproape distrus VIDEO
Născut în urma cu peste 230 de ani, Institutul de cercetare și proiectare al uzinelor reșițene, aproape că nu mai există și clădirea a ajuns de vânzare. Din măreția unei clădiri cu 4 etaje, cu zeci de ateliere de cercetare și proiectare, cu propriile laboratoare de încercări mecanice și construcție al prototipurilor, acum, se pare că mai există doar un birou pe undeva pe Platforma AB, în zona ,,cadrelor” sau al Laboratoarelor de pe Strada Golului unde mai lucrează o mână de specialiști.
Istoria UCM Reșița a început în 1771, prin darea în exploatare a primelor furnale și forje, care au pus bazele celei mai vechi unități industriale din România. Înainte de 1989, pe platforma de la Reșița lucrau peste 14.000 de salariați. La finalul anului 2016, numărul acestora era de 958. Compania a fost privatizată în 2003, când compania austriacă INEŢ AG a preluat 51% din acțiuni de la APAPS. În timp, austriecii au ajuns la o participație de 96,8% din capitalul UCM Reșița. Respectivele acțiuni sunt deținute în prezent de societatea elvețiană ICESA SĂ, succesor în drepturi al INEŢ AG.
Aveam Institutul de Cercetare de la Uzina de Construcţi de Maşini Reşita. Aici au fost proiectate turbinele de la Porţile de Fier 1, salbele de hidrocentrale de pe Olt şi Bicaz, cam tot ce înseamnă hidro-agregate în România. Plus exporturile din Turcia şi tari din Asia. Aici au fost proiectate motoarele navale şi de locomotive din România dinainte de 1989 motoare Diesel și electrice – generatorul de avarie de la CNE Cernavodă şi câte şi mai câte. În acest institut de proiectare au luat naștere proiectele prin care Uzinele din Reșița au reușit să mențină o activitate industrială neîntreruptă timp de peste 233 de ani, prin adaptarea continuă, automată a tipului de produse fabricate la cerințele pieței.
De-a lungul istoriei sale. Uzinele Reșița au fabricat o varietate foarte mare de produse, unele dintre fiind premiere de prestigiu la nivel național sau situate în avangarda progresului tehnic european. Printre altele, este vorba de 1461 de locomotive cu abur, din care 311 cu ecartament îngust, 924 cu ecartament normal și 224 cu ecartament special, pentru fosta URSS și Vietnam, 180 de poduri metalice feroviare și rutiere, peste 6.000 de compresoare de aer industrial, 1,5 milioane kW motoare electrice, 4.008 boghiuri pentru locomotive magistrale. Peste 9,5 milioane CP motoare Diesel pentru locomotive.
Societatea a intrat în insolvență în decembrie 2011. În 2013, AVAS, actualmente AAAS, a preluat datoriile bugetare ale companiei către ANAF, cifrate la acea dată la peste jumătate de miliard de lei. Planul era ca, ulterior, datoriile respective să fie convertite în acțiuni, iar statul să preia din nou controlul asupra companiei, însă în cele din urmă s-a renunțat la el întrucât contravenea normelor UE.
Infocs.ro a încercat să readucă în memoria reșițenilor și cititorilor ceva din măreția, ceva din ceea ce a însemnat în România și în lume numele de UCM Reșița – Uzina Constructoare de Mașini din Reșița. Noi am încercat, dar urmărind materialul video, puteți asculta ce spun unii dintre cei mai avizați reșițeni în domeniul cercetării și al educației industriale din Reșița. Este vorba de profesori – doctori în domeniile lor, din cadrul Universității Reșițene.
Austriecii INET sunt de fapt elvetieni! Cu nume romanesc!
citat: „Născut în urma cu peste 230 de ani, Institutul de cercetare și proiectare al uzinelor reșițene, aproape că nu mai există și clădirea a ajuns de vânzare.” – cred ca e o eroare aici, nici o sansa ca institutul de cercetare sa se fi nascut in urma cu 230 de ani … Domnu’ Vali câta interes jurnalistic, câta cercetare …