La ce te poate ajuta COAJA DE CEAPĂ. Nu te aşteptai la acest răspuns
Coaja de ceapă a fost folosită iniţial, de către străbunicile noastre, pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puţin oţet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doamnele, neavând henna la prăvălii, au început să-şi vopsească şi părul cu decoctul concentrat de coji de ceapă. Nici nu era greu de observat că după câteva proceduri părul devenea mai bogat şi mai sănătos, mătreaţa dispărea fără urmă.
Cu infuzia din coji se făcea şi gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Dacă pe timp de vară, gospodăriile ţărăneşti nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente nefericite precum tăieturi în timpul bărbieritului, rosături la picioare, opărituri, iarna locurile afectate se presărau cu pulberea obţinută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu decoct din coji.
Şi cum proteja coaja de ceapă rănile de infecţii, tot aşa proteja şi morcovii din beci, puşi la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice ce înjumătăţesc roada până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda şi cu fructele. Merele şi perele sunt protejate de infecţii micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de ceapă.
Remedii naturiste cu foi de ceapă uscate
Din cercetările realizate la Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componenţă bogată în elemente curative are produsul acesta sortit aruncării.
1. Problemele cardiace – Cojile de ceapă conţin substanţe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii, activează producerea secreţiei biliare. Cei ce suferă de hipertensiune arterială îşi pot îmbunătăţi vizibil starea organismului datorită consumului de ceai din coji de ceapă.
2. Tuse – Când răceala este asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul expectorant, iar unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează datorită efectelor diuretic şi purgativ. Precum şi ceapa pe care o înveleşte, coaja are un efect antiseptic.
3. Crampe musculare şi dureri de cap – Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriţă de coji de ceapă, care se infuzează timp de 10 minute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pahar (NULL ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tratamentul poate fi de lungă durată, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se întrerupe.
4.Picioarele „vinete” provocate de hemoragii subcutanate îşi îmbunătăţesc aspectul după tratamentul cu coji de ceapă. Rutina din coji întăreşte pereţii vaselor sanguine şi previne spargerea de capilare.
5. Ceaiul din coji scade iritaţia ochilor şi menţine acuitatea vizuală- o veste bună pentru cei ce au un serviciu legat de încordarea sau de suprasolicitarea vederii, urmată de înroşirea ochilor şi schimbarea ochelarilor cu dioptrii mai mari.
6. Dereglarea ciclului menstrual dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai dintr-o lingură de coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranşe, în timpul zilei, în cure lunare de 7 zile, începând din a 10-a zi după terminarea menstruaţiei. (Preparatele din coji de ceapă şi usturoi nu se păstrează mai mult de 24 de ore, trebuie să le preparaţi zilnic.)
De unde, totuşi, are coaja subţire şi uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare? Dacă cercetăm atent un petic de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lungul nervurilor câteva rânduri de cristale alungite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt cristalele uneia dintre cele mai active flavonoide – quercitina. Se găseşte şi în cojile de usturoi, în ceaiul verde şi în mere, unde are un rol important, de ceas biologic ce blochează admisia de oxigen la punctul de creştere al cepei şi al usturoiului, ca să nu încolţească înainte de perioada optimă. Până la sfârşitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un remediu antiinflamator, antihistaminic, folosit cu succes în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor (dureri reumatice, artrită), aparatului respirator (astm, bronşită). Mulţi doctori îl apreciază ca un remediu bun pentru profilaxia bolilor cardiace, care scade riscul de tromboză, de infarct miocardic şi al accidentelor vascular-cerebrale. Anul 1996, când au fost publicate rezultatele cercetărilor legate de proprietăţile anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în analele medicinei viitorului. Savanţii au descoperit o proprietate unicat a flavonoidei de a acţiona asupra genei r-53, responsabilă pentru distrugerea celulelor canceroase. În afară de prevenţie, poate fi folosită şi în tratarea cancerelor de sân, prostată, intestin gros, creier, plămâni, în cazuri de limfosarcom şi limfogranulomatoză. Este clar că noi trebuie să ne străduim să obţinem acest antioxidant din produsele naturale şi în cantităţi mari, dacă vrem să prevenim prăbuşirea dezastruoasă a sănătăţii.
obiectiv.info