La Moldova Nouă, natura dă o lecţie Ministerului Mediului cu privire la stoparea poluării cu praf de deşeuri miniere
Cu toate ca Ministerul Mediului – Statul in general – propune soluții deosebit de costisitoare, dar nedurabile, pentru stoparea poluării cu praf de pe cele două iazuri tehnologice de decantare de la Moldova Nouă, natura – Mama natura – a început să își facă treaba: în mod natural, pe suprafața deșertică a iazurilor, au început să apară mici ,,insule” de viață și verdeață. Acestea acoperă fundul secat al lacurilor iar rădăcinile vegetației fixează nisipul și sterilul în zonele respective.
Grupul Ecologic de Colaborare Nera, a fost informat de conţinutul Hotărârii nr . 21 din iulie 2016 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la acțiunea în constatare a neîndeplinirii obligațiilor de ecologizare a depozitului cu praf de deşeuri miniere Boşneag – extindere din Moldova Nouă, introdusă la 3 martie 2015 de Comisia Europeană împotriva României.
Pe fond Hotărârea ne spune ceea ce ştim de 10 ani: Statul Român este vinovat de poluarea cu praf de deşeuri miniere de pe iazul Tăuşani – Boşneag, poluare care a început în 2006 odată cu încetarea activtăţii SC Moldomin SA şi care continuă şi azi sa-i sufoce pe cei cca. 18000 de loculitori din Clisură, de pe ambele maluri ale Dunării.
Adica trebuia să ne spună CJUE că Statul Român, care timp de 40 de ani a exploatat minereu de cupru prin SC Moldomin, este vinovat de poluarea lăsată pe capul locuitorilor ? Da trebuia, pentru că Ministerul Mediului, apărătorul din vârful statului al dreptului fundamental de a trăi într-un mediu curat, în complicitate cu Ministerul Economiei, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Justiţie s-au făcut că nu observă fondul problemei iar după 2010, când SC Moldomin intrat în proces de lichidare, s-au folosit de o găselniţă cu acte în regulă prin care s-au spălat în permanenţă pe mâini de praful de la Moldova Nouă pasând responsabilitatea ecologizării iazului la lichidatorul judiciar al SC Moldomin.
In tot acest timp, Ministerul Mediului a considerat că singura responsabilitate pe care o are faţă de locuitorii din Clisura Dunării este aceea de a amenda SC Moldomin, amenzi pe care cele mai multe lichidatorul judiciar nu a putut să le plătească. De fonduri pentru pentru ecologizarea iazului nici vorbă ! Fierul vechi, singura resursă valoroasă a SC Moldomin şi uşor de vândut, a fost „privatizat” de cele mai multe ori prin furt.
CJUE cere prin Hotărârea nr . 21 din iulie 2016 renunţarea la ideia de a mai pasa lichidatorului judiciar responsabilitatea ecologizării iazului Boşneag – extindere şi adaptarea la Aquis-ul comunitar al UE a legislaţiei româneşti în domeniul deşeurilor industriale. Aceeaşi decizie cere demararea de urgenţă a lucrărilor de ecologizare a iazului, în caz contrar ar urma ca CJUE să aplice României amenzi pentru neconformare.
Partea bună a hotărârii CJUE este că în acest moment România nu a fost amendată pentru nerespectarea Aquis-ului Comunitar de mediu. Ar fi fost o amendă care trebuia plătită inclusiv din taxele şi impozitele percepute de Statul Român şi de la locuitorii poluaţi din Clisura Dunării.
Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat în data de 28 iulie a.c. o monitorizare a stării mediului în zona iazului Tăuşani – Boşneag, pe ambele maluri ale Dunării, pentru a avea o imagine a impactului poluării în momentul emiterii Hotărârii nr . 21 de către CJUE. Parametrii impactului de mediu se menţin iar ei au fost transmişi de către GEC Nera în permanenţă autorităţilor de mediu din România şi Comisiei Europene pe parcursul celor 10 ani de poluare.
Între timp natura a început să ecologizeze fără ajutorul Ministerului Mediului iazul Tăuşani – Boşneag, oferind în acelaşi timp şi o soluţie de ecologizare vegetativă a iazului. Au început chiar să apară mici ecosisteme specifice pe iaz.
Soluţia propusă de Guvern printr-un proiect de Ordonanţă, prin care vrea în sfârşit să ecologizeze iazul prin fonduri de la bugetul de stat, este stropirea iazului printr-o reţea de conducte în care să fie pompată apă din Dunăre. Aceasta este o soluţie costisitoare şi nu va produce o ecologizare durabilă. Conducte au existat şi în 2006 la încetarea activităţii SC Moldomin iar atunci prin ele se transporta şlam de la uzina de preparare a cuprului. Între timp ele au fost „privatizate” prin furt.
Văzând soluţia Guvernului de ecologizare, hoţii de conducte îşi freacă mâinile.
GEC Nera