Moş Coca-Cola l-a învins pe Moş Crăciun. Parcă mi-e dor de Moş Gerilă

mos gerilaDe câţiva ani, parcă a înnebunit lumea în preajma sărbătorilor de iarnă. Consumerismul a învins spiritul Crăciunului.

Cu vreo lună înainte de Naşterea Domnului, românii dau buzna şi se calcă în picioare prin mall-uri la cumpărături. Febra sărbătorilor de iarnă se traduce la noi prin parcări neîncăpătoare şi magazine arhipline de cetăţeni stresaţi să facă cumpărături pentru Crăciun. La mall-urile din țară, de zile bune, clienţii parchează pe străzile lăturalnice că parcările subterane nu mai fac faţă. Supermarketurile au devenit înăbuşitoare, unde au loc frecvente ciocniri de cărucioare pline şi schimb de înjurături nervoase. Febra cumpărăturilor s-a convertit în “Crăciunul tabletelor” sau iPad-urilor. La o firmă de electronice coada de la casierii era în stradă. Vorba aceea pe “români îi omoară criza”. La firmele de comerţ au fost cele mai mari încasări din ultimii ani. La români, ceea ce nu a reuşit comunismul iată că consumerismul capitalist a ieşit victorios: Crăciunul a devenit o sărbătoare strict comercială pentru îmbogăţirea comercianţilor şi băncilor fără nicio legătură cu spiritul religios al Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos. Pe români îi interesează numai ce să cumpere, nu să se pregătească sufleteşte pentru bucuria sfântă a Naşterii pruncului Hristos.

Moş CocaCola comercial l-a învins pe Moş Crăciun. Parcă acum câţiva ani românii mai mergeau la un concert de colinde în biserici sau la teatru, azi îi vedem numai bezmetici prin magazine. Străzile marilor oraşe sunt super-aglomerate de autoturisme care aleargă de la un magazin la altul pentru “Crăciunul tabletelor”. Lumea a devenit în febra cumpărăturilor extrem de stresată şi obosită. În loc să devenim mai buni în spiritul Crăciunului, am devenit mult mai nervoşi. Frecvent au loc accidente de maşină şi altercaţii în magazine, datorită factorului stres cauzat de cumpărături şi o concurenţă comercială gen: care copil primeşte cadou cel mai tare telefon mobil din clasă. Şi colindele lui Hruşcă sau Fuego, au devenit nişte manele, care oricum nu se mai bucură de succesul de altă dată. La concertele lui Hruşcă nu mai cumpără aproape nimeni bilete, iar artistul a trebuit să anuleze nişte  concerte. Consumerismul capitalist a ucis spiritul Crăciunului. Vorba unui prieten din Olanda cu care m-am întâlnit, bineînţeles în magazin, nu la un concert la Catedrală: “- Măi, parcă deja mi-e dor de Moş Gerilă, când văd atât consumerism în jurul meu”.

Crăciunul în stil american promovat de Moş Coca-Cola a reuşit să ucidă orice conotaţie spirituală şi religioasă a Crăciunului. Paradoxal Moş Gerilă din perioada comunistă, care sosea în Ajun de An Nou, cu sacul de cadouri din comerţul socialist, prin modestia afişată, era spiritual simplu şi generos mult mai apropiat de Moş Crăciun decât Moş Coca-Cola, care a ucis orice urmă de spirit creştin prin comportamentul promoţional ce i-a băgat pe occidentali şi români în febra consumerismului gol şi fără sens.

Ce dor mi-e de Moş Crăciun care venea adus de prin nămeţi de cântecele lui Tatiana Stepa, în acel comunism friguros sub formă de Moş Gerilă, mai simplu, mai bun şi mai aşteptat odată cu corurile de creştini ortodocşi ce ieşeau de la vecernii străluminaţi de lumânări şi colinde în noaptea cartierelor de beton socialiste. Feţele lor luminate discret de lumânări erau mai aproape de Naşterea Domnului, decât ghirlandele de lumini multicolore ale tuturor mall-urilor din ţara, în care nu mai vine nici Moş Gerilă şi nici Moş Crăciun, ci doar Moş Coca-Cola cu un surâs de joker pervers al Unchiului Sam.

Ionuţ Ţene

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

Un comentariu la „Moş Coca-Cola l-a învins pe Moş Crăciun. Parcă mi-e dor de Moş Gerilă

  • 23 decembrie 2012 la 21:02
    Permalink

    Acesta este spectacolul pe care Tudor Gheorghe îl susţine în preajma crăciunului. Şi surprinde exact esenţa transformării românilor din oameni în cumpărători, masă de manevră pentru marile concerne comerciale.
    Iar întrebarea care se ridică este: de ce l-am dat jos pe Ceauşescu? De ce au murit atâţia oameni în 1989?
    Aceeaşi întrebare şi-o vor adresa şi libienii care l-au omorât pe Gaddafi.
    Mie personal nu mi-e dor nici de moş gerilă, nici de moş crăciun. Mi-e dor de sărbătorile de la ţară, de oamenii simpli, fără multă carte, dar cu multă credinţă în Dumnezeu şi smerenie.

Comentariile sunt închise.