Mucenici bănățenești – Ne pregătim de Paști respectând tradiția românească și în 2021 VIDEO
Obicei din moși și strămoși păstrat cu sfințenie în casele bănățenilor și al românilor, în general. Credincioşii ortodocşi îi cinstesc în 9 martie pe Sfinţii 40 de Mucenici. Aceştia au fost soldaţi romani trecuţi la creştinism şi care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricolă. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mica), erau ostași in Legiunea a XII-a Fulminata, staționată la Melitene (Armenia) si condusa de guvernatorul Agricola. În armata romana, exista obiceiul ca principalul cult sa fie închinat împăratului. Cei 40 de ostași romani din Legiunea a XII-a Fulminata, au refuzat sa aducă jertfă împăratului si zeilor, motiv pentru care, au fost întemnițați, iar opt zile mai târziu, au fost judecați. Sfinții mucenici au mărturisit credința în Mântuitorul Hristos cu toata tăria sufletească și, de aceea au fost omorâți
Numele celor 40 de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie..
La sat, aproape că nu este casă în care să nu se facă mucenici. Mucenicii se fac din aluat de post, făcut cu drojdie, apă, făină, sare, zahăr după gust şi puțin ulei ca să fie mai fragezi. Cine vrea, poate pune și arome precum romul, coajă de lămâie sau vanilie în aluat. Se Lasă la dospit, apoi se fac suluri din aluat care se împletesc și din care se fac forme de opt – ca să imite forma umană – și se coc la cuptor. În banat, mucenicii se coc direct în cuptor. În alte părți din țară, aceștia sunt prima dată opăriți și apoi se coc în cuptor. În Banat, se scot din cuptor și așa fierbinţi, se dau cu miere sau un sirop din apă cu miere sau cu zahăr, după care, se dau prin nucă măcinată. La Târnova, mucenicii se fac din aluat de pâine şi cu ajutorul unei țevi, pe suprafața lor se fac 40 de semne care reprezintă mucenicii. În ambele cazuri, se dau de pomană. Cine vrea pune lângă și un pahar de răchie sau de vin, un măr și o lumânare.
Potrivit tradiţiei, în ziua de 9 martie, gospodinele prepară mucenicii. Noi am filmat în casa Anișoarei Beța de la Goruia, o adevărată păstrătoare a tradițiilor și obiceiurilor populare. Aceştia pot fi pregătiţi ca o prăjitură cu miez de nucă şi miere sau un aluat în formă cifrei opt, fiert în apă cu mirodenii şi nucă. Mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte. Se mai spune că, în acesta zi, poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, pentru că, în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui. Sărbătoarea mucenicilor trebuie pusă în legătură cu pregătirea pământului pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare. Un bărbat, ca să dovedească faptul că este bărbat adevărat, azi trebuie ,,să dea pete cap” 40 de pahare cu băutură: de la vin la rachiu, dar apa nu se pune la socoteală. Nici capacitatea păhărelelor nu este specificată.
În această zi, după șirul zilelor babelor, încep zilele moșilor. Dacă despre babe se spune că sunt capricioase – fiindcă vremea se schimbă de la o zi la alta – despre moși, se spune că sunt și mai ciufuți ca babele și vor urma zile cu schimbări bruște de vreme și temperatură.
