Oda rachiei de prune – Oda turtului de Zalau, dar merge si in Banat VIDEO

Din drumul spre Cozla

O, Doamne, care faci așa minune,
Slăvit să fie-n veci numele tău,
Că ai lăsat pe drumul spre Zalău
Atâția pomi în care atârnă prune.

Aceste fructe bune în budincă,
În tarte, în magiun sau în găluști,
Sunt minunate numai când le guști
Sub forma lor lichidă de pălincă.

Te-ai îngrijit și-ai răsădit copaci,
Pe orice șanț, pe orice deal, mărite
Și astfel vezi doar fete fericite
Și nu există nici bețivi săraci.

M-am tot uitat la ceilalți pomi, subțire,
Abia de vezi trei-patru verzăciuni,
Nu bogăție, cum ai dat la pruni,
De atârnă ca turbatele-n neștire.

Au pus țăranii bețe că proptea,
Să nu se rupă crengile de roadă
Și stau la pândă, una să nu cadă
Și le stropşesc cu ciudă:” Noa, așea!”

La fiecare casă e-un cazan
Și toamna, când se termină borhotul,
Miroase drumul spre Zalău cu totul,
A țuică, de te îmbată la volan.

Pe-aici nu vezi divorțuri numeroase,
Că dacă e răchie din belșug,
Bărbații stau acasă și nu fug,
Că li se par nevestele frumoase.

Așa că, Doamne, dacă suntem buni
Și-ți ascultăm de toate cele sfinte,
Fă o minune, te rugăm fierbinte
Și pune-n toată țara numai pruni.

De Sorin Poclitaru pe 18 Iul 2018 înBlog

Comments

comments

Powered by Facebook Comments