OTRAVA FATALĂ din apetisantele FRUCTE şi LEGUME. Vezi de ce să te fereşti!
Sunt frumoase, lucioase, apetisante şi par perfecte. Mai mult, medicii le recomandă cu entuziasm, afirmând că garanţia sănătăţii este consumul lor zilnic, iar cei mai grijulii dintre noi sunt gata să scoată bani buni din buzunar spre a se conforma indicaţiilor şi a mânca fructe şi legume, bogate în vitamine, minerale şi fibre.
Cercetătorii români în domeniul horticulturii susţin că legumele şi fructele, în special cele aduse din import, sunt crescute cu substanţe create de chimişti în laboratoare, avertizând populaţia asupra faptului că, de exemplu, dacă la tăierea unei roşii observăm în calota fructului un ţesut lemnos albicios, e un indiciu că maturizarea ei a fost forţată.
Dacă, la vreme de vară, mai avem şanse să găsim prin pieţe tomate naturale, cu gust bun şi miros plăcut, printre trufandalele din galantarele sezonului rece predomină pătlăgelele tari ca de plastic, insipide şi inodore.
Nici comercianţilor nu le mai pasă ce fel de roşii iau de la producători, pentru ei a devenit mai important aspectul. Produsele din import sunt injectate pentru a fi mai arătoase, în schimb gustul lor are de suferit, la fel cum se întâmplă în cazul castraveţilor. Cei româneşti sunt, cu siguranţă, mai buni.
Aproximativ 80 la sută din fructele cultivate în mod convenţional şi peste 55 la sută dintre legume conţin pesticide, arată un studiu global efectuat anul acesta, iar concluzia la care au ajuns experţii germani după testarea a 22.000 de mostre din diverse ţări a fost că sunt periculoase cele din Brazilia, Chile, Africa de Sud, Thailanda, Turcia, India, Kenya şi Columbia.
În cazul unor fructe şi legume s-a constatat că a fost depăşită concentraţia maximă admisă de pesticide folosite, în valoare de 0,01 mg/kg.
Struguri, citrice, banane, morcovi şi cartofi nocivi
Este cunoscut că strugurii, în general, se numără printre fructele cu cel mai înalt nivel de pesticide, spune profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) din Bucureşti. O cercetare a organizaţiei de mediu Pesticide Action Network (PAN) Europe a arătat că până la 99 la sută dintre strugurii analizaţi de specialişti conţin pesticide, iar studiul amintit anterior precizează că cei proveniţi din Chile, Germania, India şi Turcia ar trebui ocoliţi.
Portocalele, mandarinele, clementinele, lămâile, grapefruit-ul sunt alte fructe la care conţinutul de pesticide se poate dovedi dăunător pentru sănătate. „Citricele pot fi unse cu Bifenil, un aditiv interzis în Uniunea Europeană, folosit pentru a le da luciu. De aceea, coaja citricelor nu trebuie folosită”, explică profesorul Mencinicopschi.
Este indicat să renunţăm la fructele importate din Argentina, Grecia, Spania, Turcia şi Africa de Sud. Nici bananele nu sunt mai sigure: verzi, sunt tratate cu etilenă, un hormon vegetal de maturare, pentru a se coace mai repede, într-o zi, două, afirmă Mencinicopschi.
Bananele din Costa Rica, Ecuador, Columbia şi Panama nu sunt recomandate consumului din motive de siguranţă. Cât despre pere, este mai bine să optăm pentru soiurile româneşti de toamnă. Fructele sunt mai mici, urâţele şi cam tari, dar au gust, aromă şi sunt mai puţin nocive decât suratele lor din Chile, Italia, Africa de Sud şi Turcia, a căror coajă lucioasă, cerată, indică prezenţa unor substanţe chimice periculoase.
Până şi căpşunile, pentru a rezista mai mult timp pe piaţă, sunt tratate cu pesticide, mai ales cele din Egipt, Belgia, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Olanda şi Spania.
Primejdia poartă mai multe nume, de la Parkinson la Alzheimer
Dacă ţinem la sănătatea noastră, bine e să consumăm numai fructe şi legume ecologice, căci expunerea cât de mică la pesticide perturbă sistemul endocrin.
„Pesticidele scad fertilitatea bărbaţilor şi cresc prevalenţa obezităţii şi supraponderalităţii prin transformarea preadipocitelor în adipocite (celule grase)”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Studii de dată recentă arată că riscurile de apariţie a bolii Parkinson sunt de cinci ori mai mari în cazul celor care sunt expuşi frecvent la pesticide, comparativ cu ceilalţi şi că, în cazurile de Alzheimer, riscul creşte de două ori.
În condiţiile în care suntem nevoiţi să facem cumpărături doar la supermarket, ni se recomandă să citim cu atenţie eticheta şi să preferăm marfa din Uniunea Europeană, unde legislaţia este mai restrictivă cu privire la folosirea pesticidelor.
Constantin Lupescu, directorul Direcţiei Sanitare Veterinare din Bucureşti, unde există singurul laborator acreditat de măsurare a pesticidelor şi altor substanţe din fructe şi legume, a declarat în exclusivitate pentru „Renaşterea bănăţeană” că, până în prezent, s-au înregistrat 12 transporturi de fructe din Turcia, cu concentraţiile de chimicale depăşind cu mult limita admisă.
„Era vorba de citrice, respectiv de grapefuit, iar toate au fost distruse”, a explicat el, adăugând că s-a dispus intensificarea la nivel naţional a controalelor pentru legumele şi fructele turceşti, dar şi că asemenea cazuri au mai existat când s-a încercat introducerea în ţară a unui trasport de pomelo din China.
La Timişoara cer tratament „moşi” şi „babe” de… 25-30 de ani
„Toate fructele sunt tratate şi, ca urmare, toxice, cu excepţia celor de la ţară. Chiar şi cei din mediul rural au început să trateze legumele şi plantele, făcându-le contraindicate pentru consumul uman”, ne-a declarat medicul timişorean Ioan Ometa.
„O dată ce s-au folosit chiar şi banalele îngrăşăminte chimice, e indicat să renunţăm la consum. Am cunoscut un ţăran care credea că dacă pasărea lui se îngraşă cu vitamine şi concentrate, totul e în regulă. Important era ca pasărea din ogradă să se îngraşe rapid, pentru ca profitul obţinut să fie cât mai mare. În ceea ce priveşte legumele şi cerealele, vreau să vă spun că am vrut chiar vinerea trecută să cumpăr porumb de fiert. O doamnă mi-a spus să nu-l cumpăr că nu va fierbe, că nu-i bun. Probabil era un soi hibrid. Din păcate, nimeni nu a realizat un studiu pe o perioadă mai lungă, de 20-30 de ani, ca să vadă ce impact au aceste substanţe, gen îngrăşăminte, pesticide, hormoni, asupra organismului uman. Profesorul Mencicopsschi spunea că ar trebui să fim bucuroşi că folosim încă E-uri, pentru că în curând o să apară aromele, care sunt de-o mie de ori mai toxice”, a adăugat dr. Ometa.
În altă ordine de idei, Domnia Sa a amintit că patologia s-a schimbat mult în ultimul timp: „Faptul că la mine au ajuns să se trateze << moşi>> şi <> de 25-30 de ani spune multe. Bolile degenerative caracteristice oamenilor în vârstă apar acum la persoane tinere, ca urmare a folosirii acestor substanţe cu influenţe catastrofale asupra structurii organismului uman”, a conchis medicul timişorean.
renestearea.ro