Povestea gaterului care nu a vrut să piară – povestea lui nea Micuțu din Lăpușnicul Mare

Într-un colț pitoresc al Banatului Montan, pe Valea Lăpușnicului Mare, timpul pare să fi stat în loc. Aici, ascuns între brazi și ape repezi, încă funcționează un gater pe apă. Vechi de zeci de ani – o adevărată relicvă vie a meșteșugului țărănesc bănățean, păstrată cu dragoste și pricepere de nea Micuțu Milete.

Cu multe decenii în urmă, pe cursul apei din Lăpușnicul Mare existau două gatere care asigurau cheresteaua pentru toate satele de pe întreaga Vale a Almăjului. Unul era situat la ieșirea din localitate și îi aparținea lui Moș Dișcu, iar cel de-al doilea era al lui Micuțu Milete. Acesta este singurul care mai dăinuie și astăzi în toată Valea Almăjului.

Mecanismul era simplu, dar ingenious și foloseaa forța apei exact ca morile de la Rudăria: o roată uriașă acționată de căderea apei punea în mișcare întregul ansamblu de roți și pârghii ce acționau lamele gaterului transformând buștenii după trebuință: în scânduri, „fosne” sau grinzi și căpriori după trebuința fiecăruia. O tehnologie născută din forța naturii și din inteligența oamenilor locului.

Dacă primul gater a fost învins de trecerea timpului și a vremurilor, cel al lui Micuțu Milete a supraviețuit. Omul a ales să ducă mai departe tradiția familiei, s-a supus noilor autorități și, după anii ’90 când și-a redobândit gaterul, a adaptat instalația acestuia la vremurile moderne fără a-i schimba sufletul.

,,Am vrut să păstrăm ceea ce au făcut ai noștri, să nu se piardă. Gaterul ăsta e parte din satul nostru”, spune nea Micuțu, cu o mândrie simplă, dar autentică.

Recent, o echipă de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, a venit să viziteze locul.

Specialiștii au fost impresionați de starea de funcționare a gaterului, considerându-l o piesă unică în tot Banatul.

Muzeografii timișeni spun că gaterul este o mărturie rară a tehnologiei populare de altădată. Asemenea mecanisme aproape că nu mai există în România.

Astăzi, gaterul lui nea Micuțu Milete nu este doar o mașinărie veche – este o parte vie din istoria locului. Zgomotul lemnului care se despică sub forța apei amintește de o epocă în care totul era făcut cu mâna și cu mintea omului.

Prin dăruirea lui nea Micuțu, roata care se învârte de zeci de ani pe Valea Lăpușnicului continuă să scrie povestea unei tradiții care refuză să moară.

Un reportaj de Adi Neagu