Povestea zimbrilor din România. „Uriașii Europei” se întorc în pădurile din Caraș Severin
Cel puțin 22 de zimbrii vor fi aduși în luna mai în rezervația de la Armeniș din Munții Țarcu. Aceștia vor trăi în stare de sălbăticie.
În actualul spațiu românesc, prima poveste a zimbrilor s-a încheiat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când ultimii zimbri au fost vânați: în Moldova în 1762 și în Transilvania în 1790. Acum, România încearcă să scrie o nouă poveste a acestor frumoase animale, care au început să se înmulțească și să fie reintroduse în sălbăticie. După cum explică biogeograful Adrian Hăgătiș de la World Wide Fund for Nature România, managerul unui proiect care își propune reintroducerea zimbrilor în Carpații Meridionali, povestea zimbrilor din România încă nu este una de succes, dar ar putea deveni.
În luna mai, organizația va aduce în Munții Țarcu din vestul Carpaților Meridionali cel puțin 22 de zimbri din mai multe rezervații din Europa (din Belgia, Germania, Elveția, Italia și Suedia). Ei se vor adăuga populației actuale din România, care a ajuns la 122 de zimbri care trăiesc în libertate, în semi-libertate și în grădini zoologice.
Și în noua lor casă din județul Caraș-Severin animalele vor trăi mai întâi în regim de semi-libertate pe valea râului Alb, iar apoi vor fi eliberate. Prima gazdă a zimbrilor va fi comuna Armeniș. Primăria din localitate a oferit acestui proiect 75 de hectare din suprafața de pășuni comunale, iar Direcția Silvică Caraș-Severin va pune la dispoziție 80 de hectare.
De întoarcerea zimbrilor beneficiază nu doar natura, ci și comunitatea locală. „Primele două locuri de muncă create în mod direct în comunitatea locală, prin aducerea zimbrilor, sunt cele de rangeri, care se vor ocupa de supravegherea zimbrilor, de hrănirea și îngrijirea lor pe perioada de aclimatizare, premergătoare eliberării propriu-zise. De asemenea, indirect, prin promovarea zonei, se vor crea locuri de muncă în domeniul ecoturismului și anume ghizi locali, transportatori de turiști sau angajați ai pensiunilor învecinate”, spune Hăgătiș.
Zimbrul, „o specie impunătoare și fascinantă”
Munții Țarcu ar putea deveni mult mai vizibili din punct de vedere turistic: „Această zonă este deja atractivă, dar este o mare necunoscută pe harta turistică a României. Ceea ce lipsește zonei pentru a deveni cu adevărat atrăgătoare din punct de vedere turistic, pe lângă frumusețile peisagistice, pădurile virgine sau cursurile de apă naturale, este o specie de animal sălbatic carismatică. Zimbrul este cel mai mare mamifer din Europa, o specie impunătoare și fascinantă, având un potențial uriaș de atragere de vizitatori și de generare de beneficii pentru comunitățile locale”.
Dacă localnicii vor face ecoturism, cea mai mare parte a veniturilor rezultate din activitățile turistice (închirierea unor ghizi locali, cazarea turiștilor în case rurale, comercializarea produselor locale) va rămâne în comunitate.
Proiectul din Munții Țarcu face parte din programul „Rewilding Europe”, o inițiativă europeană a WWF care își propune ca un milion de hectare de teren abandonat temporar sau definitiv ori nefolosit în prezent să fie redat faunei sălbatice.
Organizația urmărește și diversificarea fondului genetic al speciei zimbru în România, prin realizarea unor schimburi de exemplare între rezervațiile din țară și cele din restul Europei, pentru evitarea consangvinizării (puii rezultați din părinți înrudiți au risc crescut de malformații): „Într-o primă etapă, o femelă (Roxana) de la rezervația din Hațeg va fi inclusă în programul de reintroducere, iar în locul ei va fi adusă o altă femelă (Spider-woman), care provine de la rezervația din Springe, Germania, care va participa la reproducere și la ameliorarea genetică a populației rezervației”.
WWF-România dorește să extindă programul de schimburi și în alte rezervații, precum Neagra-Bucșani și Vânători-Neamț.
Zimbru este cel mai greu animal european de uscat: poate ajunge până la o greutate de o tonă.
Ultimele exemplare de zimbri europeni (Bison bonasus) din sălbăticie au fost vânate în Caucaz, în 1927.
Zimbrii au dispărut din păduri din cauza vânătorii excesive și a braconajului, dar și din cauza fragmentării habitatului.
În 1927 rămăseseră sub 50 de zimbri pe continent, toți în grădini zoologice.
Zimbrii au fost reintroduși cu succes în sălbăticie începând cu 1951, toți fiind descendenții unei populații supraviețuitoare din Polonia. Ei trăiesc mai ales în estul Europei, în zone protejate din păduri din Polonia, Belarus, Republica Moldova, Lituania, Ucraina, Rusia. În total, pe continent trăiesc 3.000 de zimbri (numai 1.600 în libertate).
Polonia are cea mai numeroasă populație de zimbri (aproximativ 1.300 de zimbri).
Din cauza consangvinizării (există pericolul apariției unor boli care să decimeze întreaga populație), zimbrul apare pe lista roșie a speciilor protejate la nivel global și este considerat o specie vulnerabilă.
Cei mai fericiți zimbri din România trăiesc în județul Neamț
În România, cele mai bune condiții le au zimbrii din Parcul Național Vânători-Neamț, apreciază Hăgătiș: „Echipa de management a depus foarte mult efort în a deschide drumul reintroducerii zimbrilor în România. Echipa de acolo este cu adevărat pasionată, dedicată total conservării zimbrului și cu foarte multă experiență în domeniu”. În acest parc național, 11 zimbri trăiesc în libertate, într-o arie de 7.000 de hectare.
„În situația actuală, cenușie aș spune, a rezervațiilor de zimbri din România, dar și în lipsa unei schimbări de abordare în gestionarea lor, ar exista foarte puține motive de optimism în privința perpetuării speciei sau a creării unei populații viabile pe termen lung. Cu excepția Parcului Natural Vânători-Neamț, unde există diversitate genetică și unde s-au realizat deja primele eliberări de zimbri, în anii 2012 și 2013, restul rezervațiilor din țară se află într-o situație precară și cu un viitor sumbru”, continuă biogeograful.
Succesele înregistrate de parcul național din județul Neamț ar trebui să se repete și în cazul celorlalte rezervații, spune specialistul WWF: „Nu este încă o poveste de succes atât timp cât rămâne una izolată. Pentru a vorbi cu adevărat de o reintroducere a speciei zimbru la noi în țară vor trebui inițiate mai multe proiecte de reintroducere în zone favorabile ecologic, de-a lungul arcului carpatic, iar în toate aceste zone de reintroducere să se atingă o populație viabilă atât din punct de vedere al numărului indivizilor (câteva sute de exemplare) cât și al compoziției genetice, iar apoi aceste zone de repopulare vor trebui să fie unite prin coridoare ecologice. Atunci vom putea spune că este vorba de o poveste de succes, cel puțin din perspectiva ecologică”.
Pe viitor, organizația de mediu vrea să reintroducă zimbrii în cel puțin alte două locuri din România: în Munții Poiana Ruscă, la nord de Munții Țarcu, în județul Hunedoara, și la vest de Armeniș, între Munții Țarcu și Munții Semenic.
Se dorește și extinderea zonelor de reintroducere spre nord, către granița cu Ucraina, pentru a conecta populațiile existente deja acolo cu cele din județul Neamț, conform strategiei de conservare a zimbrilor elaborată de Sebastian Cătănoiu și Răzvan Deju de la Parcul Natural Vânători Neamț.
„Sunt animale adaptate prădării de către urs și lup, însă nu de către om”
Scopul ultim este repopularea României cu zimbri (animalele petrec o perioadă de timp în rezervații, iar apoi sunt eliberate). „Va fi foarte importantă transformarea rezervațiilor existente în centre de reproducere viabile atât din punct de vedere al scopului lor principal, de creare de populații de zimbri, cât și economic, prin atragerea de vizitatori și prin care să se autosusțină”, spune Hăgătiș.
Specialistul consideră că, la nivel european, este nevoie de mai mulți zimbri în libertate: „Pentru a întări populațiile de zimbru la nivel continental este nevoie să se atingă un total de 6.000 de exemplare aflate în libertate și care să aibă în compoziția genetică două linii diferite. Alte pericole sunt reprezentate de braconaj, fragmentarea habitatului, care duce la izolarea populațiilor, prin incapacitatea lor de a migra către alte zone favorabile. De asemenea, nu este de ignorat pericolul reprezentat de incapacitatea multor zimbri de a supraviețui, atâta timp cât nu există o populație viabilă, fără asistență umană, în special în sezonul de iarnă, sporul natural fiind de multe ori redus”.
În general, zimbrii preferă zonele deluroase și de munte cu o altitudine mai scăzută, cu pante molcome. Le place să cutreiere pădurile de foioase (sau de foioase și conifere), mozaicate de poieni cu pășuni și desișuri de arbuști.
Zimbrii aflați în libertate evită zonele cu așezări umane, mai arată biogeograful: „În ciuda faptului că sunt animale masive, care impun respect, nu sunt agresive. Comportamentul lor este mai degrabă unul defensiv, în special în cazul cirezilor formate din femele și pui. În caz de pericol, femelele se poziționează spate în spate (în stea) ținând puii în mijloc. Masculii, mai ales cei care nu sunt dominanți, sunt izolați, la fel precum și exemplarele bătrâne. Sunt [animale-n.r.] adaptate prădării de către urs și lup, însă nu de către om”.
Unde pot fi văzuți zimbrii din România
1. În Parcul Național Vânători Neamț, aflat pe versantul estic al Munților Stânișoarei, în nordul județului Neamț, trăiesc în total 34 de zimbri, a explicat pentru Yahoo News Sebastian Cătănoiu, directorul parcului.
Dintre aceștia, 11 trăiesc în libertate, într-o zonă de 7.000 de hectare din parcul național. Toți zimbrii care trăiesc în libertate poartă câte un radio-collar și sunt monitorizați în permanență. Numărul zimbrilor eliberați a crescut de la an la an: pe măsură ce animalele aflate în semi-libertate se adaptează traiului în natură, ele sunt eliberate în Parcul Național. „Zimbrii s-au înmulțit, s-au adaptat foarte bine. Din 2012, 2013 am tot făcut eliberări. Și în 2014 vrem să eliberăm”, arată directorul, și completează că scopul conducerii parcului este să ajungă la 20-25 de zimbri care să trăiască în libertate. Ultimii pui născuți în libertate au venit pe lume în 2012.
În prezent, alți 17 zimbri trăiesc în Parcul Vânători Neamț, în semi-libertate, în țarcul de aclimatizare al Rezervației „Dragoș Vodă”, acesta având o suprafață de 180 de hectare. Trei dintre zimbri s-au născut în 2013.
Șase zimbri se află în Grădina Zoologică „Dragoș Vodă”, într-un țarc de patru hectare.
Unii dintre zimbrii care trăiesc în Parcul Național Vânători Neamț au fost aduși din Germania, Suedia și Elveția (pentru a evita consangvinizarea). Anul acesta, este posibil ca în parc să fie aduși din Anglia alți 5-6 zimbri, completează Cătănoiu.
2. Rezervația „Neagra” din Bucșani, județul Dâmbovița, adăpostește cea mai mare populație de zimbri din România. Aici locuiesc 50 de zimbri într-un țarc de 162 de hectare. Lucian Pleșa, șeful Ocolului Silvic Bucșani, spune că zimbrilor din rezervație le-a mers foarte bine, în fiecare an existând un spor de populație: cei mai noi membri ai rezervației sunt cei 6 pui care s-au născut în 2013.
Deoarece zimbrii s-au înmulțit permanent, rezervația se confruntă acum cu problema lipsei de spațiu. „Noi avem excedent, populația e mult peste posibilitățile noastre. Împrejmuirea respectivă a fost gândită pentru un efectiv de 30 de exemplare”, spune Pleșa. O soluție a fost să trimită doi zimbri către Grădina Zoologică Reșița.
3. În Rezervația de zimbri „Slivuț”, din apropierea orașului Hațeg din județul Hunedoara, trăiesc 12 zimbri într-un țarc de 5 hectare, a explicat Radu Crișan, directorul Direcției Silvice Hunedoara. Și aici s-a înmulțit populația de zimbri: în ultimii 2 ani s-au născut 6 pui (ultimii în septembrie 2013). Pentru a evita consangvinizarea, conducerea rezervației colaborează cu organizația WWF-România: o femelă din rezervația „Slivuț” va fi trimisă în viitorul țarc din Munții Țarcu, iar în schimb rezervația va primi o femelă din Germania.
„Se dezvoltă normal, le merge bine. Și numărul de vizitatori e în creștere, de când avem și pui”, continuă Crișan.
4. În Rezervația „Vama Buzăului” din județul Brașov trăiesc 23 de zimbri într-un țarc de 10 hectare (în primăvara trecută, aici s-au născut 6 pui). Și această rezervație se confruntă cu lipsa spațiului, arată administratorul Fabian Roth. Deși în zonă există o pădure de 80 de hectare, rezervația nu are bani pentru a construi un țarc mai mare: „Nu avem bani să facem gard”. Din acest motiv, rezervația ar dori să transfere o parte din animale către alte rezervații care au mai puțini zimbri și mai mult spațiu.
5. Grădina Zoologică din Reșița a primit recent doi zimbri de la Rezervația „Neagra” Bucșani.
6. La Grădina Zoologică din Târgoviște trăiește un singur zimbru.
ro.stiri.yahoo