Prefectul de Harghita, demis după ce a atacat în instanţă hotărâri vizând autonomia „Ţinutului Secuiesc”

Politică Toate Stirile

ROMANIA-HUNGARY-MINORITY-PROTESTPrefectul judeţului Harghita, Adrian-Jean Andrei, care atacase în instanţă o serie de hotărâri prin care consilii locale din judeţ aprobaseră memorandumuri privind instituirea aşa-numitei regiunii administrative autonome „Ţinutul Secuiesc”, a fost schimbat din funcţie de Guvernul Ponta, pe post fiind numit un reprezentant al UDMR.

Fostul prefect, susţinut de PSD Harghita, a declarat, pentru Hotnews, că era în concediu când a fost schimbat din funcţie şi că retrogradarea sa în funcţia de subprefect este o decizie de negociere politică în coaliţia de guvernare.

„Nu ştiu de ce am fost schimbat din funcţie, acestea sunt negocierile în biroul de coaliţie. Eu am fost schimbat din concediu, nu mă mai miră nimic”, a declarat fostul prefect de Harghita, ajuns subprefect.

Potrivit lui Adrian-Jean Andrei, la nivelul judeţului Harghita, consiliile locale a cel puţin 10 localităţi au adoptat hotărâri de aprobare a unui memorandum privind instituirea regiunii administrative autonome „Ţinutul Secuiesc”, la propunerea Consiliului Naţional al Secuilor.
În luna iunie, în calitatea sa de prefect al judeţului, Adrian-Jean Andrei a atacat în instanţă hotărârile, arătând că acestea contravin Constituţiei şi exced cadrul de competenţă al autorităţilor locale.
Joi, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul Victor Ponta şi de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, Andrei a fost retrogradat ca subprefect, în locul său fiind numit Petres Sandor, susţinut de UDMR. Sandor ocupă funcţia de subprefect de Harghita din 28 mai, iar înainte a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, din partea UDMR. De asemenea, în Mureş, UNPR şi-a pus prefectul, iar UDMR subprefectul.

În ceea ce priveşte contestaţiile împotriva hotărârilor de consilii locale privind instituirea „Ţinutului Secuiesc” drept unitate administrativă autonomă, fostul prefect Andrei a opinat că succesorul său, Petres Sandor, nu va ataca în instanţă contestaţiile Prefecturii Harghita, acestea ţinând de siguranţa naţională.

„De retras, nu poate să le retragă, prefectul trebuie să fie garantul respectării legilor. Acestea sunt chestiuni de siguranţa naţională, nu cred că are curaj să facă aşa ceva”, a declarat Adrian-Jean Andrei.

Printre localităţile harghitene ale căror consilii au adoptat hotărâri privind autonomia „Ţinutului Secuiesc” se numără municipiile Miercurea Ciuc (reşedinţa de judeţ), Odorheiu Secuiesc, oraşul Cristuru Secuiesc, comuna Carta (localitatea natală a preşedintelui UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor).

În ceea ce priveşte judeţul Mureş, unde prefectul este UNPR şi subprefectul UDMR, Hotnews reaminteşte că trei luni şi jumătate Guvernul nu a numit pe nimeni, nici măcar cu caracter temporar, în funcţia de prefect de Mureş, judeţul fiind condus de Vasile Oprea, subprefectul UNPR. Joi, odată cu mişcarea de la Harghita, printr-o hotărâre de guvern, Vasile Oprea a fost promovat în funcţia de prefect, postul de subprefect revenind UDMR-ului, prin numirea lui Nagy Zsigmond.

În judeţul Mureş, doar într-o comună, Ghindari, consiliul local a adoptat memorandumul propus de CNS privind autonomia „Ţinutului Secuiesc”, Oprea, atacând la vremea respectivă hotărârea în instanţă.

Miza Prefecturii Mureş (unde etnicii maghiari nu sunt majoritari precum în Harghita şi numirea unui prefect maghiar ar fi stârnit nemulţumiri) constă în cele 65.000 de hectare de păduri revendicate în instanţă de urmaşii fostelor familii nobiliare maghiare care le deţineau din Evul Mediu.

„În prezent, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Mureş de pe lângă Instituţia Prefectului are pe rolul instanţelor de judecată 8 dosare cu litigii asupra unor terenuri cu vegetaţie forestieră, pe o suprafaţă solicitată de urmaşii fostelor familii nobiliare de 65.612 hectare”, a precizat, în 14 iulie, subprefectul Vasile Oprea (numit acum prefect), pentru Agerpres.

O situaţie similară cu cea din Harghita se remarcă şi în judeţul Covasna, unde în jur de zece consilii locale au adoptat memorandumul privind autonomia aşa-numitului „Ţinut Secuiesc”. Şi acolo, prefectul Marius Popică şi subprefectul Sebastian Cucu, susţinuţi de PSD, au atacat hotărârile consiliilor locale în instanţă. La Covasna, Guvernul Ponta nu a făcut încă schimbări.

Seria compromisurilor serioase făcute UDMR-ului de PSD a început odată cu intrarea maghiarilor la guvernare, când Victor Ponta a dat ordin prefecţilor să se retragă din procesele intentate primarilor care au arborat drapelul secuiesc şi a continuat cu includerea în acordul de guvernare a altor prevederi avantajoase pentru Uniune, precum înfiinţarea unei facultăţi de medicină în limba maghiară la Târgu Mureş, consulatarea maghiarilor în probleme ce ţin de modificarea Constituţiei etc.

În urmă cu o lună, premierul Ponta a mai făcut un pas în spate, cedând presiunilor UDMR-ului, care a ameninţat că iese din alianţă în încercarea de a forţa o schimbare a poziţiei României într-un proces intentat de Uniune Comisiei Europene, pe motiv că aceasta i-a respins în 2013 o Iniţiativă Cetăţenească prin care se cerea autonomie lingvistică şi culturală pentru minorităţi.

Soluţia „salvatoare” a venit de la premierul Ponta, care a evitat ‘dezastrul’ ieşirii de la guvernare a UDMR-ului în prag de alegeri prezidenţiale printr-o soluţie de compromis, şi anume că pledoaria MAE la Tribunalul Uniunii Europene, unde are loc procesul intentat de UDMR forului european, să fie făcută în urma unor discuţii cu liderii maghiarilor, în Parlamentul de la Bucureşti şi în alte foruri ‘competente’.

Cel mai recent compromis de dragul armoniei în Coaliţie, anterior prezidenţialelor din noiembrie, este perseverenţa lui Victor Ponta de a nu-şi retrage propunerea de nominalizarea a Rozaliei Biro – UDMR, pe postul de ministru al Culturii, deşi preşedintele Băsescu i-a sugerat premierului să-şi reconsidere opţiunea, având în vedere că dna Biro, pe lângă faptul că are probleme cu ANI şi DNA, nici nu cunoaşte limba română la un nivel prea avansat, de altfel, în CV-ul dânsei, româna figurând la capitolul „limbi străine”.

http://epochtimes-romania.com/

Comments

comments

Powered by Facebook Comments