Serviți o lăcustă prăjită? Lăcusta – de pe câmp, direct în farfuriile românilor și ale reșițenilor VIDEO EXCLUSIV
După viermele de făină, în meniul europenilor a fost admisă oficial și lăcusta călătoare. Este vorba despre insectele ce fac atât de mult rău în momentul în care nori întregi de insecte ajung peste culturile agricole. În urma unui asemenea nor, pe pământ mai rămân doar părțile lemnoase ale plantei. În rest, totul dispare iar aspectul terenului este unul de pârjolit. De aici și vorba românească ce șpune ,,au venit ca lăcustele” sau ,,parcă au trecut lăcustele”.
Numai că, nu de mult timp, celebra lăcustă zburătoare ce vine tocmai din nordul Africii, a aterizat direct pe mesele și implicit, în farfuriile românilor. Mai mult chiar, lăcusta este un nou ingredient în alimentația din Europa.
Lăcusta călătoare – a fost autorizată ca aliment de Comisia Europeană. Lăcusta Este a doua insectă ,,mai deosebită” care primește autorizația de a fi comercializată pentru alimentație.Primul aliment aprobat de Comisie de acest fel, este după viermele de făină.
Deci, în scurt timp, aceasta va putea fi comercializată congelată, uscată și sub formă de făină proteică. Fiindcă este cam discutabil dacă europenii vor mânca lăcustele ca pe cartofii prăjiți sau pufuleți, intenția este ca lăcusta să fie comercializată ca snack sau ca ingredient alimentar – aditiv – în produsele alimentare.
Dacă în țări din Africa și Asia, lăcusta prăjită este o delicatesă ce nu lipsește de pe lână un pahar de bere sau de vin, românii, nu se prea arată încântați de acest noi aliment. Unii – nici nu vor să audă, alții, sunt mai permisivi și se gândesc măcar să încerce gustul să vadă dacă le place sau nu.
Alții mai îndrăzneți, deja s-au și gândit cum le vor prepara. Oricum, felul de bază va fi lăcusta prăjhită – fie în ulei, fie pane.
În diverse studii, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a identificat insectele ca o sursă foarte nutritivă și sănătoasă cu conținut înalt de grăsime, proteine, vitamine, fibre și minerale.
Insectele, care sunt consumate zilnic de către milioane de oameni pe planetă, au fost identificate ca sursă alternativă de proteine în cadrul strategiei europene „Farm to Fork” (De la Fermă la Furculiță), care ar putea facilita tranziția către un sistem alimentar mai sustenabil.
Această autorizație vine după o analiză științifică riguroasă de către EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), care a concluzionat că lăcusta călătoare este sigură pentru utilizarea propusă de compania aplicantă.
Nutriționista Iasmina Almăjan de la Nature Hause din Reșița ne vorbește de proteine, de alimentație
și rolul acestora în alimentație. Apoi, pe material apar reșițeni de toate vârstele – majoritatea nu au mânca lăcuste, dar avem și o doamnă care ne dă și rețeta de preparare. Vorbeste cu atâta dezinvoltura de parcă toata viața ei, mămăița ar fi mâncat numai lăcuste.