Tăiatul porcului, tradiții şi obiceiuri la Lăpuşnicu – Mare

Tăiatul porcului, tradiții şi obiceiuri la Lăpuşnicu – Mare. De cum s-a lăsat frigul, bănățenii din Banatul Montan, i-au pus gând rău râmătorului din cocina din fundul curții. Unii s-au apucat să taie porcii de teama pestei porcine, alții – mai exact majoritatea – au trecut la această activitate pentru că s-au cam golit congelatoarele. Se știe că în această parte a României, bănățenii taie porcul atunci când are nevoie de carne. Puține sunt gospodăriile din mediul rural unde să nu existe 3- sau 4 porci. Aceștia sunt sacrificați atunci când congelatorul se golește și este nevoie de carne în gospodărie.

 

De când se știe, familia lui Adi Neagu din Lăpușniocu Mare, și-a asigurat cu forțe proprii necesarul de carne din gospodărie. Oameni harnici, aceștia muncesc din primăvară la câmp ca să planteze porumbul și să-l cultive pentru a a avea ce da de mancare porcilor pe care-i crește pentru consumul propriu. Pe lângă porumb, mai trebuie și iarbă,  dovleci, trifoi și multe altele. Dar în primul rând, multă muncă și multă dragoste pentru munca pe care o faci.

 

 

Tăiatul porcului, tradiții şi obiceiuri la Lăpuşnicu – Mare. Tăiatul porcului şi mai ales pregătirea lui, este o activitate care presupune multă muncă şi mai ales, multă pricepere. Şi fiind vorba de muncă, fiecare membru al familiei are un program bine stabilit şi sarcini de îndeplinit. Unul are grijă de foc, altul aduce apă, femeile se ocupă de curăţatul usturoiului şi pregătitul intestinelor, iar în toate această activitate, dirijorul principal şi maestrul din vorbă căruia nu iese nimeni, este măcelarul.

În ziua aleasă, încă din zori, se aud prin sat râmătorii guiţând. După ce porcul a murit, se porneşte pârlitul. Dacă înainte se foloseau paiele, acum ,,ţăranii” au trecut la butelie sau la maşina cu lemne. Flacăra este plimbată peste toată suprafaţa porcului până ce şoricul devine arămiu. Acesta este semnul că pârlitul s-a încheiat şi acum urmează spălatul, rasul pielii şi mai apoi tranşatul.

După ce porcul este curățat și de ultimul fir de păr, gazda face un ritual ce se transmite din generație în generație: Este momentul în care de pomana porcului, se bea țuică fiartă cu zahăr caramelizat și se face urarea ,,să-l mâncăm sănătoşi”!

Apoi începe tranșatul cărnii pe categorii. Din cap şi organe se pregătesc caltaboşii şi pateul, carnea este curăţată de pe slănini şi se face cârnaţi iar jamboanele şi slăninile se pun patru săptămâni la sare, după care se afumă. Aceasta este mâncarea de bază la primăvară şi vară când sătenii ies la muncile câmpului. Pe lângă o bucată de slănină afumată, se pune o bucată de brânză, pâinea şi ceapă şi s-a rezolvat cu merindele pentru la câmp.

Din zona pleurală și din diafragmă se taie câte o bucată ce va fi trimisă spre analiză trichineloscopică la medicul veterinar. Abia atunci se poate mânca șorici sau din urechea porcului. Copiii primesc câte o bucată din ficatul porcului pe care o prăjesc la flacără de jar și o mănâncă cu sare.

Tăiatul porcului, tradiții şi obiceiuri la Lăpuşnicu – Mare. Și cum nu se exista taiat de porc fără pomana porcului, gospodinele se îngrijesc de mâncare. Nu lipeşte varza acră cu carne proaspătă și carnea prăjită la cratiță cu mămăligă. Apoi lumea trece la treabă la pregătirea cârnaților, a caltaboșilor și a tobelor. Munca se va încheia seara cu pomana cârnaților când se vor prăji cârnați ce se vor mânca cu mămăligă și varză acră și se vor stropi cu răchie fiartă.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.