VIDEO Agresiunile împotriva patrimoniului natural al parcurilor naţionale şi naturale din sudul Banatului se repetă şi în 2014

Rapoartele de monitorizare ale GEC Nera privind starea factorilor de mediu şi a biodiversităţii care au fost întocmite în perioada aprilie – iulie 2014 arată că aceleaşi fenomene de agresiune împotriva mediului, se repetă an de an iar unele dintre ele par să devină eterne. Taluzele şi platforma haldei de deşeuri miniere ce provin de la fosta exploatare de minereu de cupru din Sasca Montană, situată în imediata apropiere a PN Cheile Nerei – Beuşniţa, nu sunt protejate prin lucrări vegetative.
La vânturi şi ploi cu intensitate mare, materialul nisipos din haldă este transportat peste terenurile agricole şi drumurile din zonă, precum şi în gospodăriile populaţiei.
Pe traseul Valea Beiului, după incinta fermei piscicole, circulă autoturisme şi ATV-uri într-o zonă de protecţie integrală a Parcului iar turiştii aprind focuri într-o zonă emblematică pentru Parc cum este cea de la Ochiul Beiului. Vehicolele pot avea acces pe traseu doar prin interiorul fermei piscicole aparţinând Ocolului Silvic Sasca Montană.
Poluarea transfrontalieră cu praf de deşeuri miniere provenite de la iazul Tăuşani Boşneag, aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă, a devenit activă pe parcursul unei singure zile în perioada monitorizată. Nu a fost observată însă declanşarea unor lucrări de amploare care să aibă ca finalitate consolidarea vegetativă a iazului şi stoparea poluării. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Caraş –Severin a anunţat sancţionarea din nou a SC Moldomin. Coşmarul poluării care îi ameninţă pe locuitorii din Clisura Dunării cu ocazia vânturilor puternice din toamnă nu poate fi înlăturat însă cu amenzi, pe care oricum SC Moldomin nu le plăteşte deoarece lichidatorul acesteia nu are bani, iar factorii locali şi centrali cu responsabilităţi directe în stoparea poluării aplică această „schemă” de stopare a poluării de 8 ani, fapt care le permite să-şi ascundă lipsa de responsabilitate în spatele unor amenzi neplătite.
În rezervaţia naturală Izvorul Bigăr din PN Cheile Nerei – Beuşniţa se practică un turism necontrolat. Cascada Bigăr este atât o formaţiune geologică protejată în cadrul rezervaţiei mixte Izvorul Bigăr cât şi un brand destinat practicării ecoturismului, fiind considerată şi promovată de către prestigioasa publicaţie The World Geography, ca ocupând locul I în topul „8 cascade unice în lume” realizat în 2013 de către această revistă. Apariţia acestui brand, i-a surprins nepregătiţi pe factorii locali responsabili de promovarea ecoturismului şi protecţia patrimoniului natural în rezervaţie.

Pe traseul dintre cascada Bigăr şi peştera Bigăr, declarat de către GEC Nera ca minipotecă tematică pentru promovarea ecoturismului şi dotat cu un punct de informare, indicatoare şi facilităţi de acces la punctul de belvedere a cascadei din albia pârâului Miniş; vizitatorii fac drumeţii fără însoţitor chiar şi atunci când sunt în număr nepermis de mare pentru capacitatea traseului iar în zilele călduroase, atunci când ajung la izbucul Bigăr, se descalţă şi îşi răcoresc picioarele în apa pârăului Bigăr. În acelaşi timp la 200 m mai jos, aproape de deversorul cascadei Bigăr, alţi vizitatori îşi umplu rezervoarele şi sticlele cu apă din acelaşi pârâu într-un loc cu menţiunea APĂ POTABILĂ. Tot pe traseul minipotecii tematice, lipsesc sau nu se repectă normele legale şi dotările igienico-sanitare. În imediata apropiere a cascadei Bigăr au fost instalate haotic, pe domeniul aparţinând Administraţiei Regionale de Drumuri Timişoara, panouri „kitschoase” cu imaginea cascadei care promovează vânzarea de produse, servicii turistice sau imaginea unor firme/instituţii. Aceste activităţi sunt în contradicţie cu regulamentul activităţiilor în interiorul şi în imediata apropiere a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa şi nu au aprobarea din partea Administraţiei Parcului.
Pe lacul Buhui din PN Semenic – Cheile Caraşului, în data de 14.06.2014, au fost observaţi peşti morţi.
Fenomenul a fost notificat autorităţiilor cu responsabilităţi directe în domeniu. Au fost primite răspunsuri de la Ocolul Silvic Anina, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie Caraş – Severin, care suţin că moartea peştilor este un fenomen natural observat şi în anii precedenţi. Autorităţiile nu au transmis însă rezultatele analizelor chimice ale apei din lac care ar fi putut înlătura suspiciunea că a fost o poluare accidentală.
Conform discuţiilor avute cu cetăţenii din comunele riverane Dunării şi cu reprezentanţii primăriilor, cantitatea de peşte, în special de sturioni, este în continuă scădere în amonte de barajul de la Porţile de Fier, datorită faptului că încă de la construcţia sa, barajul nu a fost prevăzut cu instalaţii pentru tranzitul faunei piscicole. Acest fapt are un impact economic negativ asupra comunităţilor locale şi este în contradicţie cu Directiva Cadru Apă a UE şi cu Strategia UE 2009 – 2014 de dezvoltare a regiunii Dunării.
Pe teritoriul comunelor Berzasca şi Şviniţa au fost realizate construcţii prin ocuparea albiei minore a Dunării, în prelungirea propietăţilor de pe mal a unor riverani.
Activităţile sunt în contradicţie cu Legea Apelor.

GEC Nera

Comentarii

comentarii