VIDEO Ajun de Sf Andrei- începe noaptea strigoilor

Avem și noi Halloween-ul nostru românesc. Este noaptea de ajun de Sf Andrei. E de jale, începe noaptea strigoilor – ce trebuie să faceți ca să nu fiți păpați de vampiri? În tradiţia populară, ţăranii mai practicau acest obicei ca să-şi apere gospodăriile de moroii sau pricolicii ce, se spune că, bântuie pe Pământ în fiecare an, în 30 noiembrie.In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca „acolo” dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice. Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.
[youtube id=”bbaKfjC7qvc”]
Strigoi cu puteri malefice ce bântuie prin gospodării pentru a le face rău oamenilor şi animalelor, lupi care se adună în haite şi vorbesc, vrăji sau farmece făcute în dragoste, acestea sunt doar câteva dintre legendele populare româneşti legate de noaptea Sfântului Andrei. În popor, se spune că noaptea de 30 noiembrie este una de groază, spiritele rele dezlănţuindu-se pe Pământ, iar Sfântul Andrei, denumit şi „patronul lupilor” împarte prada pentru iarna ce vine. Superstiţioşii, în special bătrânii de la sate, încă mai cred în aceste legende, ba chiar mai păstrează anumite obiceiuri, aşa cum este ungerea ferestrelor, a pragurilor uşilor caselor cu usturoi, practică ce are rolul de a-i îndepărta pe strigoii morţi sau vii.

Noaptea Sfântului Andrei, traditie romaneasca

Romani au o traditie frumoasa pentru noaptea Sfantului Andrei care s-a transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri despre ele.

Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca „isi vede lupul coada”. Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie se aduna lupii

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

După moarte, se spune, că sufletul celui îngropat nu se mulţumeşte să fie pomenit vreme de patruzeci de zile, să bea paharul cu apă ori cu vin aşezat de familie pe pervazul ferestrei sau să primească codrul de pâine şi apoi să se ridice la cer. Se poate, spun sătenii, ca spiritul omenesc să se transforme în cea mai neagră forţă de pe Pământ, să devină moroi, strigoi sau pricolici şi să facă prăpăduri mari, să omoare vitele, să-şi îmbolnăvească neamurile. Sătenii cred că Necuratul pune stăpânire pe sufletul mortului, apoi vine şi terorizează familia.

Noaptea Sfântului Andrei este considerată una de spaimă întrucât se crede că spiritele morţilor ies din morminte şi îşi bântuie neamurile până la primul cântat al cocoşilor când duhurile rele se reîntorc în morminte. Pentru a nu se apropia de case, pe vremuri, oamenii mâncau usturoi, se ungeau pe tot corpul sau numai pe frunte. La case, se ungeau ferestrele pe unde se credea că ar putea intra strigoii, făcându-se semnul crucii.

30 noiembrie marcheaza inceputul iernii, incetinirea ciclului naturii si implicit, momentul in care hotarul dintre viata si moarte este cel mai slabit. Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este denumita „Noaptea Strigoilor”, cand vietile si casele oamenilor pot fi perturbate de diferite creaturi demonice.

Strigoi

Strigoii se nasc strigoi si este evident de la inceputul existentei lor ca nu vor fi cetateni onorabili. E posibil sa aiba coada, o copita in loc de picior sau sira spinarii sa le fie incovoiata. In cursul vietii sunt foarte rai si malitiosi. Daca strigoii nu au fost deztrigoiati dupa moarte, ei se intorc ca strigoi morti sau cadavre vii. Acestia sunt mult mai rai decat strigoii vii pentru ca au si mai multa ciuda pe oameni si in plus au si puteri supranaturale.

Reprezinta sufletele copiilor nascuti in conditii nefiresti, care se intorc noaptea in casele unde s-au nascut pentru a-si chinui mamele.
In imaginatia populara, este vizualizat ori drept o creatura cu cap de om pe trup de lup, ori cap de lup pe trup de om. Nu trebuie confundat cu varcolacul. Pricolicii sunt asemanatori cu strigoii, in sensul ca sunt spirite rele care reinvie in noaptea de Sf. Andrei.

Da, avem si noi spiridusii nostri, mici si tupeisti, cu o fire apriga. Pot sa fie binevoitori sau foarte rautaciosi. Spiridusii se nasc doar daca un vrajitor cloceste la subtioara un ou parasit de o puica neagra si neaparat ouat inainte de Paste cu 9 zile.

Pricolicii se nasc din impreunarea nefireasca a oamenilor cu lupii. In noptile cu luna plina, ei sunt posedati de Demonul Distrugerii, care le insufla dorinta de a ucide orice fiinta intalnita in cale.
Usturoiul si alte farmece de protectie
Avand in vedere cate pericole ne pasc in Ajunul de Sf. Andrei, ce putem face ca sa ne protejam? Cea mai la indemana arma contra fapturilor noptii este usturoiul. Gospodinele trebuie sa pregateasca multe bucate cu usturoi ca sa alunge ghinionul din casa. Casele trebuie unse la usi si la geamuri cu usturoi si tot cu usturoi se ung si tarusii portii, fruntile si piepturile celor care locuiesc in casa.
Oalele si canile trebuie intoarse cu gura in jos si firimituri de paine se intind afara pentru ca strigoii sa nu caute mancare in camari.

În Bucovina, de Sf. Andrei nu se matura si nu se scoate gunoiul din casa, iar femeile nu se piaptana (pieptenele reprezinta in basme padurea, adica locul unde salasluiesc lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.

Foarte important de stiut, mai ales in perioada nefasta prin care trecem din punct de vedere economic, este ca in ziua de Sf. Andrei nu se imprumuta bani, altfel vei aduce paguba in casa. Este de asemenea indicat sa depui eforturi ca sa recuperezi toti banii care ti se datoreaza, sau sa platesti datorii pe care le ai.

Despre dragoste sau cum sa-ti afli ursitul

Sarbatoarea de Sfantul Andrei aduce cu ea multa energie spirituala, numai buna pentru a fi valorificata in farmece de dragoste. Una dintre traditii sfatuieste fetele nemaritate sa coaca o “Turtica de Andrei” foarte sarata si sa o manance inainte de culcare. Baiatul care vine in vis sa-ti ofere apa pentru a-ti calma setea, este cel care te va cere in casatorie in cursul anului urmator.

Daca fata nu stie sa coacă, atunci exista o alta metoda la indemana tuturor pentru a-si afla ursitul. In Ajunul Sfantului Andrei, chiar la miezul noptii, cu parul despletit si dezbracata pana la brau, intr-o incapere luminata de doua lumanari, fata trebuie sa se aseze intre doua oglinzi asezate una in fata sa, alta in spate. In oglinda din fata trebuia sa isi priveasca chipul. Se spune ca in oglinda din spate se va arata chipul baiatului cu care se va casatori si scene din viata lor impreuna, aflam din Garbo.

Intalnim si in randul farmecelor de dragoste obiceiuri care sa implice usturoiul. Pazitul usturoiului este o petrecere nocturna, la care barbatii neinsurati vin cu usturoi si fetele aduc cate trei capatani. Toate se pun intr-o covata pe care o femeie batrana trebuie s-o pazeasca toata noaptea ca sa nu fie furata de strigoi. Dimineata, in curtea casei se incinge o hora, iar in mijlocul ei „este jucata” covata cu usturoi de un flacau.

Apoi usturoiul este impartit la toti care au participat si dus acasa pentru a fi folosit ca medicament sau talisman contra spiritelor rele. Fetele ascund usturoiul intr-un pat de aluat, iar dupa felul in care incolteste, vor sti daca urmeaza sa se marite sau nu.

Semne bune anul are

Azi se taie crengute de măr și de păr și se pun în apă, în casă la cădldură. Ele vor înforii în ajun de Crăciun iar de Anul nou, cu ele se umblă la colindat. De aici vine și versul : ca un măr, ca un păr” sau ,,leru-i ler, florile dalbe, flori de măr”

De Sf. Andrei se pune grau la incoltit si fiecare membru al familiei trebuie sa isi semene propriul grau. Se pun boabe de grau intr-un vas cu un strat subtire de pamant care este udat constant. Graul ar fi indicat sa se pozitioneze langa fereastra pentru a obtine destula lumina. De Anul Nou se interpreteaza norocul si sanatatea ce va fi harazita fiecaruia in anul ce va urma in functie de inaltimea si grosimea firelor de grau.

Daca nu ai grau, exista alternativa cepei. Conform unei alte traditii, in podul casei sunt urcate 12 cepe sanatoase care sa fie lasate pana in seara de Craciun. Fiecarei cepe ii este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat in saptamanile care au trecut indica luni ploioase sau cu grindina, iar cele care au incoltit – luni favorabile recoltei.

[youtube id=”gDZwUTVMcmo”]

Comentarii

comentarii