VIDEO BANATENI – NU STATI IMPASIBILI – NI SE PREGATESTE DISTRUGEREA VAII NERA
Ideie aberantă în studiul de impact privind construirea MHC-urilor de Prigor. Acestea pot fi construite lângă o rezervaţie naturală – sit Natura 2000.
In data de 16 februarie a.c, la sediul Primăriei din Prigor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş – Severin anunţă supunerea spre dezbatere publică a studiilor de impact privind construirea a doua microhidrocentrale pe râul Nera în zona localităţii Prigor.
Studiile pot fi consultate pe pagina web http://www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/.
Din aceste studii, la partea de context a situatiei, lipseşte o expunere privind experienta nefastă a construirii de MHC-uri pe râurile de munte din România, cu multe cazuri care au provocat adevărate dezastre ecologice datorită slabei implicări a autorităţilor de mediu într-o analiză corectă şi imparţială a situaţiei în momentul emiterii acordului de mediu şi ulterior în urmărirea lucrărilor de realizare a MHC-urilor. Excluzând această abordare, la partea de concluzii a studiilor se acreditează ideia că asupra mediului natural din zona MHC-urilor de la Prigor vor fi consecinţe minime în raport cu beneficiile unor asemenea surse de energie electrică.
În cele 2 studii nu se spune că MHC-urile de la Prigor se gasesc la o distanta de sub 15 km, în amonte de rezervaţia naturală – sit Natura 2000 „Râul Nera între Bozovici si Moceris”. Amplasamentul propus este in contradictie cu Avizul de Mediu 10938/2012 (pag 14 pct III.2) al Ministerului Mediului şi Pădurilor dat pe Strategia de Dezvoltarea Enegetică a României în care se spune că asemenea lucrări nu se pot face atunci când în aval există o arie naturală protejată la o distanţă mai mică de 20 km (http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/01/2013-01-25-aviz_mediu_strategia_energetica.pdf) .
Solicităm Ministerului Mediului şi APM Caraş – Severin stoparea procedurii privind emiterea acordului de mediu deoarece acest act ar încălca prevederile Avizului de Mediu 10938/2012 iar pe de altă parte ar fi dat fără ca studiul de impact să prezinte spre informare publicului larg contextul realizării de MHC – uri în România.
Nu este exclus ca până la data dezbaterii publice factorii interesaţi să obţină o derogare din partea MAPPM de la prevederile Avizului 10938/2012 avâdu-se în vedere că MAPPM a mai torelat asemenea situaţii şi în cazul altor MHC-uri. Atragem însă atenţia că acorduri de mediu date în astfel de condiţii au fost invalidate de către instanţă.
GEC NERA ORAVITA
Microhidrocentralele (MHC) au distrus în ultimii 4 ani mare parte dintre râurile valoroase ecologic care mai rămăseseră neafectate în Carpații Românești. În contextul în care autoritățile locale de mediu sunt măcinate de corupție, opoziția societății civile nu a fost suficientă pentru a opri dezastrul ecologic reprezentat de MHC-uri care a continuat aproape nestingherit, ajungând acum să amenințe și râul Nera.
Pentru iubitorii de natură, Nera este aproape un râu sacru. Dar cu toate acestea este pe punctul de a fi devastat pe o distanță de aproximativ 11 kilometri, în zona dinspre izvoare, în Munții Semenic. Nici măcar procedura de infringement pornită de Comisia Europeană nu poate stăvili vânătoarea de profituri generate de așa-zisele certificate verzi. Propaganda prezintă MHC-urile ca surse de energie curată deși ele distrug ireversibil cele mai valoroase refugii ale naturii și au o amprentă de carbon considerabilă.
Situația este generată și de faptul că în Romania studiile de impact sunt plătite direct de „investitori”, obiectivitatea fiind practic exclusă. Unul dintre veșnicii abonați la aceste contracte este Unitatea de Suport pentru Integrare, firmă deținută de afaceristul Mihuț Sergiu, anchetat în prezent pentru fapte de corupție în județul Alba. Această firmă a întocmit studii favorabile pentru zeci de proiecte devastatoare pentru mediu, în toate colțurile țării. Cele mai cunoscute sunt studiile de impact pentru proiectul Roșia Montană, cariera de la Ocoliș, MHC-urile din Făgăraș din cauza cărora s-a și început procedura de infringement împotriva României.
În ce privește râul Nera, Sergiu Mihuț a întocmit memoriile de prezentare iar firma sa a întocmit rapoartele de mediu pentru cele două MHC-uri care urmează să devieze Nera în conductă. APM Caraș-Severin, în loc să respingă din start proiectele, cum ar fi fost legal, organizează în 16 februarie, la Prigor, dezbateri publice, după ce a refuzat în toamnă să țină cont de obiecțiile societății civile. APM Caraș-Severin nu a respectat nici Ordinul 135/2010 pentru că nu a postat pe site îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în raport.
Râul Nera reprezintă o valoare supremă în patrimoniul nostru natural. În planurile de management bazinale râul Nera apare ca singurul râu din țară care mai deține un sector de râu cu stare ecologică foarte bună. Chiar dacă avem rezerve față de faptul că Apele Române consideră că pe niciun alt râu din țară nu se mai atinge starea ecologică foarte bună, oricum Nera este cu siguranță ultimul râu de dimensiune medie din țară care nu este afectat de hidrocentrale și regularizări, un râu extrem de valoros ecologic chiar și pentru întreaga Europă. Râul Nera reprezintă o axă vie care străbate 15 arii naturale protejate, între care 3 rezervații naturale, 2 parcuri naționale, un parc natural, 8 situri Natura 2000 și un sit Ramsar pe teritoriul Serbiei.
Preluare http://facem.de-clic.ro/sos-nera