VIDEO FOTO Neagra s-a întors în Oravița în depoul ruinat

Facebook Tweet LinkedIn Email Print

„Negruţa”, ultima locomotivă cu abur de pe traseul Anina-Oraviţa, a revenit acasă teafără, dar tot bolnavă. Pentru repararea ei sunt necesari bani mulți, vreo 30.000 de euro, bani pe care nimeni nu-i are. Și în tot acest timp, turismul moare încet, dar sigur pe mâna autorităților românești.
Ultima rămăşiţă a istoriei feroviare a Oraviţei s-a întors teafără în depoul insalubru și la un pas de a se dărâma, din Oraviţa.
„Neagra sau Negruţa”, cum este cunoscută de orăviţeni, sau locomotiva 50065 care tracta vagoanele pe ruta Semmeringului Bănățean, Oravița – Anina, a revenit „acasă”, după ce a dat numeroase emoţii tuturor celor pentru care această locomotivă mai înseamnă ceva. Ea a plecat – sau mai degrabă a fost târâtă, poate pentru ultima dată la drum, un drum fără călători, un drum spre expoziţia de material rulant de la Bucureşti. Pe principiul mărului frumos pe din afară, dar putred în interior, locomotiva a fost admirată de către iubitorii de istorie feroviară ca ultima locomotivă cu aburi funcţională din Banat. Era vorba de o expoziţie din cadrul proiectului „Muzeul Ceferiştilor la 75 de ani de la inaugurare”, desfăşurat în perioada 10-15 iunie 2014.
„Negruţa” este mașina cu aburi care ani de zile a tractat garniturile de vagoane care leagă Oraviţa de Anina, pe cea mai veche cale ferata montana din România.
Emoţiile au fost mari și numeroase în Oravița și în Banat deoarece, printr-un Ordin al Ministerului Transporturilor semnat în luna mai, se dispune transportarea locomotivei 50065 din depoul Oraviţa tocmai în Capitală. Având în vedere că Neagra aparține de falimentara SFT (Societatea Feroviară de Turism) din cadrul SNCFR – societate aflată în insolvență, teama că „Negruţa” nu se va mai întoarce acasă a fost a tuturor celor care cunosc valoarea ei. În plus, pe anumite canale din cadrul SNCFR, presa a intrat în posesia unor informații care spuneau că la finele expoziției, sub anumite pretexte, locomotiva urma să ajungă la Târgul Mureș. Se parte că discuțiile apărute pe marginea aceste informații și faptul că tărășenia a ,,răsuflat” în presă, a dat planurile cuiva peste cap și locomotiva a revenit la Oravița. Ea este garată la Oravița în cel mai vechi depou CFR din țară, obiectiv istoric ce stă acum să cadă. Totul este în paragină, din acoperiș cad zilnic bucăți ce pun viața celor 10 angajați în pericol. Fiindcă nu are bani, CFR-ul a emis o dispoziție prin care se cere angajaților să nu mai folosească decât o linie de garare din tot depoul. Numai că, după acoperiș, acum au început să cadă pereții depoului. De fapt, toată gara Oravița- cea mai veche gară din România- este o paragină. Din cei aproape 200 de angajați câți erau în schemă, acum mai lucrează doar 10.

Despre linia ferată Oravița – Anina, se poate vorbi numai la superlativ. În urmă cu 151 de ani, în inima Munților Aninei se punea în funcțiune prima cale
ferată montană de pe teritoriul actual al României. Monumentala realizare tehnică și inginerească, supranumită „Semmeringul Bănățean” asigura transportul cărbunelui, a produselor prelucrate industrial și a călătorilor între localitățile Anina și Oravița, puternice centre economice în acea perioadă. Tot pe aici se transporta minereul de uraniu de minele din Ciudanovița, Lișava și Maidan. De-a lungul existenței sale, calea ferată a funcționat fără întrerupere, contribuind din plin la dezvoltarea economică și socială a zonei și devenind unul dintre simbolurile imagistice, nu numai ale Munților Aninei, dar și a județului Caraș-Severin și a întregului Banat, fiind martorul tuturor perioadelor de avânt sau de decădere a acestor locuri. Pe scurt, am putea aminti doar câteva din Datele tehnice care descriu acest obiectiv monument istoric sunt neobișnuite chiar și pentru zilele noastre, cu atât mai mult pentru jumătatea secolului XIX, când această realizare era de-a dreptul impresionantă. A fost necesară construirea a 14 tuneluri cu lungimea totală de 2084 m. Asta în condiția în care tunelurile au fost săpate manual cu dalta, ciocanul și târnăcopul fiindcă Nobel nu inventase încă dinamita. Pietrarii aduși din Piemont și Italia au construit 10 viaducte cu lungimea totală de 843 m. Pe cei 34 km cât măsoară lungimea totală a traseului între localitățile Oravița și Anina, calea ferată urcă cu 340 m.
Pe lângă faptul că avem de a face cu unul dintre cele mai impresionante obiective de patrimoniu tehnic și istoric moștenite de la generațiile de înaintași, calea ferată montană Anina-Oravița este unul dintre cele mai importante elemente de infrastructură din Munții Aninei, de care poate depinde relansarea economică a Munților Aninei și a acestei părți a județului Caraș – Severin. Și să nu uităm de valoarea turistică a trasului. Calea ferată înconjoară muntele de două ori. Zilnic vin turiști pentru a face o excursie cu trenul, dar CFR-ul nu sprijină turismul. În prezent mai sunt două curse pe zi și exact la sfârșit de săptămână când la Oravița vin sute de turiști din toată țara, CFR a scos o cursă. Așa că, de cele mai multe ori, turiștii rămân pe jos fiindcă trenul nu nare decât două vagoane în care intră maxim 100 de oameni. Un bilet costă în jur de 10 lei și 6 la reducere pentru grupuri organizate.
De câțiva ani se tot discută despre relansarea acestui obiectiv turistic a cărui principală atracție ar fi tocmai Neagra.

Primarul Oraviţei, Dumitru Ursu a ajuns la concluzia că cea mai viabilă și la îndemână posibilitate sau șansă ca zona Oravița să se relanseze, este turismul. Acesta are chiar planuri mari pentru locomotivă. Îşi doreşte să promoveze valorile locale în stimularea turismului. Şi ar avea cu ce! „Negruţa” aminteşte de traseele şi călătoriile pe Semeringul Bănăţean şi cum nimic nu este întâmplător, iar istoria atrage istorie, chiar şi gara din Oraviţa, în care locomotiva vedetă oprea cândva pentru a-şi lua sau aduce, credincioasă, călătorii, este cea mai veche gară din ţară, dată în funcţiune în 1854. Aşadar obiective care să susţină turismul zonal ar fi, doar fondurile nu vor încă să se arate. Să nu uităm de cel mai vechi teatru din țară, de cea mai veche farmacie montanistică din România și a doua ca vechime din țară după cea de la Sibiu, de ,,Piatra împărătesei Sissi” de biserica catolică, de zonele mirifice din jurul Oraviței. Și ca să se vadă că Dumnezeu iubește aceste locuri, în marginea Oraviței există izvoare cu ape termale cu proprietăți terapeutice asemănătoare ale apelor termale de la Felix sau Gyula din Ungaria. Acolo a fost amenajat un ștrand cu două bazine în aer liber și un altul acoperit. În cel mai scurt timp, cei ce vin la relaxare, se vor putea bucura de un tratament cu posibilități de masaj.
Dar şi pentru darea în folosinţă a istoricei locomotive este nevoie de bani pentru reparaţii, iar cum nimeni nu vrea să aloce fonduri pentru ceva ce ar putea fi vândut la fier vechi şi valorificat în interesul „binevoitorilor” contemporani, e greu de precizat ce se va alege de locomotiva 50065 şi de obiectivele care făceau cândva parte din viaţa localnicilor. Plăcuţa care stă cuminte în partea superioară a locomotivei îi atestă valoarea. Face parte din seria 50.000, realizată și la Reşiţa în 1930, cu o viteză maximă de 50 km la oră şi menţinută în circulaţie până în 1984. Neagra a fost fabricată special la Viena iar acum, din tot ca însemnat industrie grea la Reșița și în România, în toată țara nu se mai găsește un loc pentru repararea ei. Ar mai fi o posibilitate la Cluj iar reparațiile costă în jur de 30.000 de euro.
Aceste bijuterii feroviare ale Oraviţei şi chiar ale întregului judeţ, merită promovate şi utilizate în revigorarea zonei prin stimularea turismului.
Şi ca şi când „Negruţa” nu vrea să fie dată uitării sau ferită privirilor în depoul care stă să cadă, un grup de elevi de la Şcoala Nr.21 din Timişoara, veniţi în excursie, au înviorat zona gării şi au pornit pe taseul pe care vechea locomotivă era cândva stăpână, arătând că vechiul şi noul se pot îmbina într-o armonie perfectă.
Dacă visul edilului orăviţean va prinde contur, de a realiza curse pe vechea cale ferată folosindu-se locomotiva „vedetă”, atunci nostalgia vremurilor de glorie ale „Negruţei” vor face parte din prezentul prea searbăd al super-evoluţiilor din toate domeniile şi care are nevoie de frumuseţea acelor vremuri.