VIDEO La Reşiţa, comemorarea deportaţilor în orele amiezii ale lui 16 ianuarie 2014, după 69 de ani

Deportati 2014 (12)Joi, 16 ianuarie 2014, comunitatea germană din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin şi-au adus aminte de începuturile deportării în fosta URSS prin intermediul unei manifestări comemorative pe plan interjudeţean, care s-a desfăşurat la Reşiţa.
În urmă cu 69 de ani, bărbaţi între 16 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au reîntors acasă în decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic,.
Din numărul aproximativ de 75.000 de deportaţi din România, se estimează că un număr de 10.000 şi-au pierdut viaţa acolo.
Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 78 de foşti deportaţi, din care 34 reşiţeni.
Comemorarea a debutat la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din municipiul Reşiţa, unde a fost concelebrat un recviem pentru cei care au părăsit această lume în timpul deportării sau drept urmare a acesteia. Slujitorii altarului au fost pr. Virgil Fechetă, parohul bisericii romano-catolice din Slatina Timiş, pr. Călin Ciocian, parohul bisericii romano-catolice din Oţelu Roşu, şi János Varga, preot-capela la Reşiţa. În spiritul ecumensimului practicat în Banatul Montan, la celebrare a participat şi pr. Egon Wonner, pastorul evanghelic luteran al Banatului Montan.
Recviem-ul a fost înfrumuseţat muzical la orgă de prof. Christine Maria Surdu şi cu cântări ale prof. Gheorghe Colţa, dirijorul corului parohial „Harmonia Sacra“ din Reşiţa. Mai multe piese muzicale au fost acompaniate pe un ferăstrău muzical de către Nikolaus Rudolf Pilly, preşedintele Forumului German din Călan / judeţul Hunedoara. În final s-a interpretat de întreaga asistenţă cântecul deportaţilor „Tief in Russland bei Stalino“ („Departe în Rusia, la Stalino”).
La Monumentul deportaților ridicat în Parcul „Cărășana” în anul 1995, la vremea aceea primul astfel de monument din România, a avut loc apoi un moment de reculegere cu rugăciuni specifice momentului și cu depunere de coroane de flori.
După intervenția președintelui Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, a urmat rostirea rugăciunilor de către pr. Virgil Fechetă și pr. Egon Wonner, după care, în acordurile cântecului deportaților, care a adus pe obrajii celor prezenți lacrimi, nu puține la număr, au fost depuse coroane de flori de către delegațiile prezente, printre care și cea a Consiliului Județean Caraș-Severin, condusă de către vicepreședintele ing. Ilie Iova.
La comemorarea de anul acesta de la Reşiţa au luat parte reprezentanţi din comunităţile din Bocșa, Brad, Călan, Deva, Hunedoara, Lugoj, Nădrag, Oţelu Roşu, Petroșani, Steierdorf – Anina şi Reşiţa.
Manifestările s-au încheiat cu prânzul care s-a servit în Centrul Social „Frédéric Ozanam“ al Asociaţiei Caritative „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reşiţa, fiind pregătit de membrii acestei asociaţii.
La manifestările comemorative desfășurate anul acesta la Reșița au luat parte și elevi ai Liceului „Diaconovici – Tietz” din municipiul de pe Bârzava, conduși de cadrele didactice Yvonne Christa Demenyi și Sonia Maria Chwoika.
Iată numele foştilor deportați sau a celor născuți acolo, în îndepărtare, care au fost oaspeții de onoare ai manăfestărilor comemorative de anul acesta din Reșița: Iosif Borși (Deva), Elfriede Chwoika (Reșița), Ladislau Höflinger (Reșița), Matilda Jica (Lugoj), Emilia Kiss (Reșița), Ana Marin (Reșița), Renate Mioc (Reșița), Nicolae Slovenczki (Hunedoara), Margareta Szivacsek (Reșița) și Ernest Ulrich (Petroșani).


Erwin Josef Ţigla
Preşedinte Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin

Comments

comments

Powered by Facebook Comments