File de istorie din lumea in care trăim: Județul Caras în perioada interbelică

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate.
Suprafaţa. 4.693 km².

Înfăţişarea pământului.  Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului.

Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara, când încă sunt zăpezi pe înălţimi. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor.

Apele sunt abundente şi numeroase. Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte, în Timiş (Berzava , Pogonişul).

Vegetaţie. Munţii sunt acoperiţi, cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului, de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. Numai munţii mărunţi din S.-V.  (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee.

Bogăţii minerale.  Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi. Aici se găsesc într-adevăr, de la Dunăre şi până în valea Pogonişului, zăcăminte de fier, cupru şi magneziu, huilă, cărbune brun. Reşiţa, cunoscutul centru metalurgic, aparţine tot acestui judeţ.