A inceput friptul răchiei in satele bănățene – Duduie cazanul la Lapusnicu Mare VIDEO
În Banatul Montan, au pornit cazanele de răchie din prunele de vară – Răchie mai puțină dar bună la gust, în acest an. Începând cu luna august, sătenii din Banatul Montan strâng prunele de vară pentru răchie. Acestea au fost duse acasă și puse la fermentat să se transforme în comină. În acest an, Producția de prune de vară pe Valea Almăjului a fost una slabă. Producția de prune este la un sfert față de anul trecut. Cu toate acestea, cazanele de rachie ale almăjenilor au pornit la treaba. Este vremea ,,friptului de răchie” în acestă perioadă. Anul acesta s-au adunat prunele de vară mai târziu, pe la jumătatea lui august. Tot mai târziu au pornit și cazanele, pe la sfârșitul lui septembrie.
Rachia almajenilor din Banatul de munte este în plin proces de preparare, cazanele merg la foc conținu. Preparare rachiei este cel mai vechi obicei practicat în Valea Almajului. În această perioadă de la începutul lui octombrie, majoritatea locuitorilor se adună la cazanele mari din localitatea lor și aduc prunele de vară fermentate pentru a produce „răchia” sau ”rachiul”, cum mai este denumită celebra băutură în zonă. Lăpuşnicu Mare este una dintre comunele unde, la cazanul de pe valea satului, s-au făcut listele și s-a stabilit ordinea pentru prepararea țuicii. Mai sunt câțiva localnici care au cazan mic în curte, dar, pentru cei care au hectare de pruni și unde se produc intre 500 si 1000 de litri de răchie, se apelează la cazanul cel mare. Aici se strânge lumea cu borhotul și cu lemne aduse de acasă. Este locul unde satenii își prepară „medicamentul” pentru răcelile și sărbătorile de iarnă sau evenimentele din familie. Și în plus este toamna și sezonul nuntilor. Și cum nunțile sunt mari, cu mulți invitați, banatenii au nevoie de multă rachie.
Ordinea este bine stabilită și respectată, iar cazanul intră în funcție precum „o fabrică, non-stop”, totul fiind ca o mare sărbătoare, unde gospodarii satului stau de vorbă, socializează, pun țara la cale și fac politică. Proprietarul de cazan își oprește vama -”uium” din cantitatea de țuică. Aceasta este plata pentru folosirea cazanului și din care își plătște impozitele și taxele către stat. Răchia făcută pe Valea Almajului, ca cea din mai toate părțile Banatului de Munte, are între32 și 38 de grade tărie. Se face după bunul plac al fiecăruia. Dacă o vor mai lungă și slabă, mai lasă să fiarbă cazanul. Dacă o vor mai puternică, mai tare, nu se lăcomesc la calitate. Adică se produce răchie mai patina, dar mai tare. Răchia din prună de vară va fi depozitată în butoi și este perfecta pentru băut în preajma sărbătorilor de iarnă.
Răchia face parte din produsele tradiționale bănățenești. Nu există ca la pomana porcului de la Ignat să lipsească răchia fiartă cu nucă. În Lăpuşnicu Mare, majoritatea locuitorilor dețin în gospodăriile lor țuică de prună de vară. Aici răchia nu este alcool, este considerată un „medicament” care ajută la tratarea mai multor boli și este folosită câte un păhărel înainte de fiecare masă de către săteni. Cazanul merge la Lapusnic de la sfârșitul lui septembrie și până toamna târziu până ce toți locuitorii satului își vor face răchia pe care o vor pune in camară.
Anul a fost secetos, prune au fost mai puține, dar în compesare, răchie din această toamnă este dulceagă și de calitate, spun sătenii. Poveste și ambianță de la culesul prunelor în vară, pusul la fermentat și până azi de plecatul de acasă cu comina și până la aducerea răchiei de la cazan și punerea ei în butoi în cămară. Se încarcă cazanul cu comină, se face focul la cazan, lumea face treabă, se dă la manivelă, țuica începe să curgă din cazan, este degustată, își spun părerea. Vox-uri multe în timpul actiunii, pentru fiecare etapă în parte.
Un reportaj de Adi Neagu