Bisericile au fost pline de credinciosi la marea sarbatoare crestineasca VIDEO

În calendarul creştin ortodox pe 2 martie, pomenim pe cei trecuţi la Domnul. Este cunoscută în tradiţia populară sub denumirea de „Sâmbăta morţilor” sau „Moşii de iarnă”. A fost mare sărbătoare creştină – Moşii de iarnă sau moşii de piftii, cum i se mai spune. Bisericile româneşti au fost pline de credincioşi. Încă de la primele ore ale dimineţii, bărbaţi şi femei, tineri şi mai puţini tineri, au venit la biserici cu coşurile pline de bunătăţi. Nu au lipsit fierturile – sarmale, pilaf, carne friptă şi răciturile sau piftiile. Este sărbătoarea când de pomană sa da mâncare gătită. Pe mese au fost puse coliva, vinul roşu, şi prăjiturile.

Trei preoţi au săvârşit slujba de pomenire a celor plecaţi după care, oamenii au dat de pomană merindele aduse la biserică. De la biserică, credincioșii au mers la cimitir unde au aprins lumini la căpătâiul celor plecaţi în lumea celor drepţi.

În unele zone, oamenii spun că sufletele morţilor vin pe pământ, credincioşii dau de pomană mâncare gătită. Cei trecuţi în nefiinţă vin în această zi şi se hrănesc cu mireasma sau aburii fierturilor în aşa fel încât să le ajungă pentru un an întreg. Potrivit obiceiului, se dă de pomană coliva, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin, şi lumânări aprinse.
La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor.
Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi că Moşii de piftii şi sâmbăta piftiilor. Este singură zi în care se mănâncă piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a doua zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii.

În ziua de 18 februarie nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomană dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments