Racituri, Piftii Sau Cotoroage De Mosii De Iarna la Goruia VIDEO

Culinare

Rețeta de azi este filmată la Goruia în casa familiei Beța. Anișoara și trupa ei – fiul, nora, două nepoate și o nepoțică, nu lipsesc din bucătărie de pe lângă oalele şi cuptorul de gătit. În felul acesta copiii vor învăţa de la cei mari ce au de făcut şi cum să o facă în mod tradiţional româneşte şi cu mândria de fi făcut un lucru bun. Fiindcă anul acesta sărbătoarea ortodoxă ,,Moşii de iarnă” cade în 2 februarie – foarte devreme având în vedere cum s-a schimbat vremea în ultimi ani, m-am gândit că este mai bine să anticipăm acest eveniment când în calendarul tradiţional, românii ortodocşi serbează Pomenirea Morţilor sau Moșii de iarnă. Atunci, în memoria celor plecați în lumea drepților, se dau de pomană răcituri, colivă sau ceva dulce și un pahar de băutură. Toate se dau cu tot cu vasele şi paharele în care sunt puse. În fine, de această dată am avut parte de o adevărată iarnă – cu zăpadă şi frig. Acum, după temperaturile de afară, este mai degrabă primăvara. Dar, tradiția merge mai departe și noi avem datoria să o ducem mai înainte.

Doamnelor şi domnilor, când pregătiți aceste lucruri, luați-vă pe lângă voi copiii sau nepoții și spuneți-le și arătați-le ce și cum faceți. Doar așa vor învăța și ei cum la fel ați învățat și voi de la părinți sau bunici, și vor duce tradiția mai departe. Este bine să serbăm ce au serbat și străbunii şi să nu fim în postura de a serba cine știe ce sărbătoare de import sau de aiurea. Deci, noi ducem tradiția mai departe, și nu oricum, ci prin – şi cu ajutorul tradiționalelor răcituri ori cotoroage sau piftii – numele este ales în funcţie de zonă.

Pentru a avea pe masa toate ingredientele, am mers la minimarketul Mona Lisa de unde am cumpărat ciolan de porc afumat, oase de porc, condimentele și legumele de care am avut nevoie. Cu toate ca eu voi lucra altfel, reţeta de răcituri este simplă, tradiţională şi are ca ingrediente doar câteva componente din casă, din gospodăria taranului, de fapt – ce a mai rămas de la porcul tăiat la Ignat, respectiv picioarele, capul, coada și ceva ciolane. La acestea se adaugă câteva legume – adică – morcov, pătrunjel, ceapă și păstârnac, plus un pic de sare şi piper. Vă mai spuns că puteți folosi produse afumate amestecate cu carne proaspătă. sau – numai un sau alta. În rest, urmăriţi materialul video de mai jos sau citiţi reţeta pe www.infocs.ro

De această dată, reţeta mea este foarte uşoară fiindcă folosesc ciolan de porc afumat, ciolan crud, cap şi picioarede porc şi….oase de porc.
Iată ingredientele folosite de mine pentru o porție de vreo 12 persoane:
1 kg ciolan afumat, din întâmplare –
cam 2,5 kg de cap de porc,
oase garf de porc,
5 picioare de porc ,,adidaşi”
200 g usturoi,
6 morcovi,
3 cepe, 2 pătrunjei rădăcină, un păstârnac, boabe de pier, foi de dafin și piper măcinat pentru decor.

Deci, avem nevoie de ce a mai rămas prin pod sau congelator de pe la răposatul porc – să nu uită, că această sărbătoare precede ,,lăsata secului” din Postul Mare și – conform tradiției, se cam termină cu produsele din porc. Adică, ce a mai rămas din el prin afumătoare, prin cămară sau congelator: cap, picioare, oase. În fine, este normal ca noi orășenii, în această situație, să mergem la magazin și să cumpărăm ce avem nevoie: cap de porc cu tot cu urechi, șorici, ciolan proaspăt și afumat și celebri ,,adidași” fără de care nu se concepe acest fel de mâncare.

În fine, nu comentăm faptul că răcituri se pot face și din pasăre – fie curcan sau pui, vită sau chiar pește. Sau chiar răcituri ,,vegetale” – adică cele cu gelatină la plic. E, numai că, în acest caz, să vă uitați bine pe plic; s-ar putea să aveți surpriza să aflați că gelatină din plic este de origine animală – adică din vită sau din șorici de porc.

Deci, bucățile de carne și șorici se pârlesc bine să nu aibă păr, se spală, după care se pun la fiert cu apă, sare, ceapă, morcov, păstârnac sau pătrunjel. Nu prea multe fiindcă riscați să dați gust de ciorbă răciturilor. Se pune sare și la final, boabe de piper și foi de dafin. Se lasă la fiert la foc mic, spumând continuu până se desface carnea de pe os. Apoi, dacă este cazul, degresăm zeamă, se strecoară, se degresează încă odată dacă este prea grasă zeamă, se curăță carne de pe oase, în zeamă se pune usturoi pisat după gust, se așează carnea în farfurie, peşte se pune zeama și se dă la rece până ce se încheagă.

Se lasă la închegat și se servește cu ardei iute sau hrean și opțional cu mămăligă fierbinte. Se dă de pomană cu tot cu farfurie, plus o cană de vin sau pahar de țuică, colivă sau ceva dulce.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments