Ce facem cu banii? Leul pus sub presiune de dolar

Înmulţirea pariurilor pe o creştere a dobânzilor din SUA, a provocat ieşiri de capital de pe monedele de la marginea zonei euro, care au suferit deprecieri. Cursul dolarului american a crescut de la 3,9608 la 4,0161 lei, maxim al ultimelor două luni. La finalul perioadei cotaţiile au fluctuat între 4,012 şi 4,031 lei.

Tendinţa euro a fost una de creştere, la finalul perioadei media urcând la 4,5063 lei, maxim al ultimelor trei luni, într-o şedinţă în care cotaţiile au urcat de la 4,5050 la 4,52 lei, cu închiderea la 4,5170 – 4,52 lei, semn că euro ar putea depăşi pragul de rezistenţă de la 4,53 lei. Atingerea acestui nivel ar putea determina intervenţii punctuale ale BNR, cu scopul de a limita deprecierea leului.

În perioada următoare leul va fi afectat mai mult de factorii externi decât cei interni.
Efectele asupra leului a intrării în vigoare a Legii „Dării în plată” au fost cu mult mai mici decât cele pe care le prevedeau băncile, care îşi anunţau deja intrarea în faliment.

Lipsa unui acord, între Grecia şi troika UE-FMI-BM, în privinţa eliberării unei noi tranşe din ultimul împrumut, referendumul privind menţinerea Marii Britanii în UE dar şi posibilitatea creşterii de către Rezerva Federală americană a dobânzilor, reprezintă principalii factori care pot provoca deprecierea leului. Acestora li se adaugă situaţia economiei poloneze, cea mai puternică din regiune, care este depunctată de marile agenţii de rating din cauza politicilor populiste ale guvernului.
BNR are la dispoziţie mai multe mecanisme prin care să protejeze leul. În primul rând este vorba de dobânda sa de politică monetară, care se menţine de un an la 1,75%, chiar dacă inflaţia din martie a fost de -2,4%, faţa de luna similară din 2015.

La aceasta se adaugă rezerva valutară consistentă, care a fost completată de ultima emisiune de euro-obligaţiuni a Finanţelor, cu scadenţa la 12 ani, prin care a fost atras un miliard de euro. Reamintim, că în februarie au fost plasate obligaţiuni în valoare de 1,25 miliarde euro, cu maturităţi cuprinse între 10 şi 20 de ani

Media monedei elveţiene, care s-a tranzacţionat între 1,103 şi 1,113 franci/euro, a fluctuat între 4,0485, minim al ultimelor trei luni, şi 4,0656 lei, la finalul intervalului cursul fiind stabilit la 4,0550 lei.

Publicarea minutei ultimei întâlniri a Comitetului de politică monetară a Fed, care a majorat probabilitatea unei creşteri a dobânzilor în iunie de la 4 la 32% şi lipsa unor rezultate consistente a programului, în valoare de peste 3.000 miliarde de euro, derulat de BCE pentru a creşte inflaţia din zona euro, au provocat deprecierea rapidă a monedei unice.

La începutul lunii euro a crescut la 1,1616 dolari, iar mai multe voci prognozau o creştere la 1,20 dolari. La finalul perioadei analizate, euro a scăzut însă la 1,1195 – 1,1235 dolari, pieţele americane închizându-se la 1,1220 dolari.

În piaţa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacţionat pe iunie la 1,1310 – 1,1320 dolari iar pe septembrie la 1,1261 – 1,1362 dolari, în timp ce uncia de aur cu scadenţa luna viitoare a scăzut de la 1.284 la 1.270 dolari.

Pentru infocs.ro analistul economic Radu Georgescu. Analiza cuprinde perioada 11 – 17 mai.

Comentarii

comentarii