EXCLUSIV VIDEO ,,Nu vă convin salariile? Asta-i Reșița! Nu aveți unde să vă duceți!” Conflict de muncă la fabrica de biciclete!

De trei zile, la fabrica de biciclete Velocity, a izbucnit un conflict de muncă. Oamenii, fie nu mai lucrează deloc, fie lucrează după cum sunt plătiţi. Adică, a şasea parte din costul de vânzare al unei biciclete. În medie, Aceasta costă în jur de 800 de euro iar angajaţii primesc un salariu de vreo 600 de lei. Acum, cuţitul a ajuns la os. Focul mocneşte de mai mult timp, dar acum s-a ,,spart buba”.
Bătaie de joc pe față. Sau mai corect, în fața angajaților de la fabrica de biciclete, de la Velocity din Reşiţa.

Oamenii spun că aceste cuvinte grele le-au fost aruncate în faţă de către şefi. NU ştim exact care, dar printre aceşti şefi, se numără şi cei doi Adrian(i) – Chebuţiu şi Preda. Şi sunt şefii cei mai mari. Totul s-a întâmplat atunci când oamenii au mers la ei- la şefi şi le-au cerut condiţii suportabile de muncă şi salarii mai mari.
Oamenii lucrează la bandă, în sistem ,,robotizat” , normele și așa mari, au fost mărite în ultimele luni, asta în condiția în care se aleg cu maxim 600 de lei pe lună în plicul de plată. Cei mai norocoşi şi cu ceva vechime, primesc undeva la 800 de lei, dar acesta este deja un lux la Velocity. Prea puţin şi le permit, în schimb, sunt mulţi cei de la birouri, aproximativ 70 de persoane la 350 de angajaţi, care iau salarii de cate 4000 de lei şi chiar mai mult.

,,Niciodată nu a fost uşor la Velocity, dar ca acum, nu a fost niciodată. Oamenii sunt exploataţi la maxim, s-a ajuns până acolo încât o bicicletă să fie montată cam în 40 de secunde. Asta înseamnă cam la 1000 de biciclete pe zi, adică, 500 pe o bandă de montaj în condiţia în care se lucrează pe două linii iar schimburile au fost reduse de la trei la două pentru a elimina acordarea sporului de noapte pentru schimbul 3″ spune unul dintre angajaţi.

Pe surse am aflat că patronatul de la Velocity, adică Adrian Chebuţiu, ar câştiga între 10 şi 20 de euro la o bicicletă montată. Asta şi explică presiunea asupra muncitorilor ca să monteze cât mai multe biciclete într-o zi. Pic cu pic se face lacul mare, de fapt buzunarul, dar doar al unora.
Întotdeauna a fost greu la Velocity şi salariile de batjocură, de vânzătoare la butic, asta în condiţia în care oamenii au o calificare, au dat examene şi pentru mulţi este singurul venit. Că este aşa, o dovedeşte şi reacţia angajaţilor de acum doi ani după ce Antena 1 a realizat un reportaj despre cât de bine merge fabrica şi cum nu mai pot muncitorii de bine la Velocity. Nu o să uităm niciodată măsurile de securitate draconice, felul în care echipa de filmare a fost preluată de la poartă, în microbuz cu geamuri fumurii ca să nu se vadă nimic afară. De asemenea, toţi muncitorii îmbrăcaţi la 4 ace de spuneai că sunt la parada modei, muzica ce se auzea în difuzoare în timpul lucrului. Mai urma ca fiecare şef şi subaltern să-şi fi dat câte un pupic în momentul în care treceau unii pe lângă alţii şi te simţeai exact ca la o vizită protocolară într-o fabrică din Coreea de Nord. Să nu mai vorbim de ,,muncitorii” în salopete ,,aleşi întâmplător” bineînţeles şi care au dat interviurile cu ochii înlăcrimaţi de emoţie şi cu inima plină de recunoştinţă pentru conducătorul(de fabrică) iubit şi mai ales pentru condiţiile a dracului de bune şi salariul mulţumitor. Aşa de mulţumitor încât după plecarea echipei de filmare, în fabrică a izbucnit o grevă pentru care au fost acuzaţi cei de la presă. Este de la sine înţeles şi normal că în momentul în care s-a aflat adevărul mascat cu atâta grijă, acel material nu a mai apărut niciodată pe post.
La fel ca şi atunci, şi acum, oamenii sunt ameninţaţi că dacă vor vorbi cu cineva de la presă, vor fi daţi afară.

,,Această ameninţare a existat din totdeauna, oamenii s-au temut şi pentru acest salariu mizer, dar acum, efectiv au ajuns la capătul puterilor. De asta nu ne-am constituit nici în sindicat. Suntem terminaţi fizic şi psihic şi plini de datorii. Miercuri nu s-a lucrat aproape deloc, joi s-a mişcat câte ceva şi acum urmează ca azi- vineri, muncitorii să ia legătura cu ITM, cu sindicatele şi să vadă ce este de făcut fiindcă drum de dat înapoi, nu mai există” a declarat pentru InfoCs un alt angajat.

Reacţia conducerii a fot una de forţă: oamenii au fost ameninţaţi, li s-a spus că pot să facă ce vor fiindcă în cel mult patru luni, fabrica se va închide şi vor rămâne pe drumuri cu toţii. Ba mai mult, angajaţii din schimbul doi au venit cu teamă la muncă fiindcă au fost ameninţaţi că nu vor mai fi lăsaţi să intre în fabrică iar celor din schimbul întâi, li s-a dat să semneze nişte foi de hârtie în alb. Când a ieşit scandalul, s-a motivat că respectivele foi ar face parte dintr-un tabel prin care oamenii sunt întrebaţi dacă mai vor să muncească sau nu. Auzi minune: tabel cu foi individuale în alb care mai apoi pot fi completate cu ori ce fiindcă oamenii au semnat deja pe ele.
InfoCs a stat de vorbă cu oamenii, am fost primii care am obţinut imagini din timpul protestului şi vă vom ţine la curent cu tot ce se întâmplă la UCMR, pardon, la Velocity.
,,Nu vă convin salariile? Asta-i Reșița! Nu aveți unde să vă duceți!” acestea au fost cuvintele aruncate de bogat în fața săracului sau de sătul în fața flămândului. Numai că, același bogat și sătul, nu a mai spus cine a adus cel puțin o jumătate din oraș în situația de ,,Asta-i Reșița de acum”! Dar, procesele nu s-au încheiat și dreptatea o fi ea oarbă, dar există.

Comentarii

comentarii