Masa traditionala de Paşti la etnicii croați din Banatul Montan VIDEO

Etnicii catolici din Banat au petrecut acasă în mod tradițional, cu toți membrii familiei în jurul mesei, prima zi de Pasti. În Banatul Montan, trăieşte cea mai mare şi compactă comunitate din dispora croată. Strămoşii lor au venit în Banat pe la anul 1300 şi acum viețuiesc în 7 sate din jurul Municipiului Reşita. Indifrent din ce sat ar fi, bănăţenii le spun ,,carasoveni”. Sunt oameni muncitori, satele stralucesc- la propiu de curăţenie, iar bunul simţ şi ordinea este o trăsătură a etniei, o trăsătură a firii şi educaţiei lor. La etnia croată din Lupac, tradiția este respectată cu sfințenie. Cu toate că aproape 80% din populație muncește prin străinătate la sute de km de casă, an de an, oamenii se întorc acasă – măcar de marile sărbători ale Paștelui și ale Crăciunului. Punctul central al întregii activități, rămâne biserica satului. Ca un magnet, aceasta atrage toți sătenii care participă la slujba susținută de părintele Marian Ţincul. 

Familia Nicolae și Anca Todor, alături de fiul lor Marian, este una tradițională. Lor li se adaugă bunicii. Locuiesc cu toții sub acelaşi acoperiş într-o casă de oameni gospodari. Ei au fost gazdele noastre. Cu toții au participat la slujba de Înviere, duminică dimineața au mers la cimitir unde au aprins o lumânare la mormântul celor dragi, iar la ora 12, cu toții au participat la Liturghia Pascală. Apoi, a urmat masa în familie. Momentul în care toți se așează în jurul mesei de sărbătoare. Nimeni nu s-a atins de bucăţele pregătite de femeile casei, până ce Anca – nu a spus o rugăciune, iar preotul Marian Ţincul, i-a binecuvântat pe toți cei ai casei și musafirii.

Meniul – este unul de sărbătoare: se începe cu tradiționala șoancă de porc, carnaţi afumaţi fierţi, supă de găină de casă cu tăiței, sarmale, friptură, drob, carne de miel și carne de pui. Despre prăjituri, putem spune că au fost vreo patru feluri. La capitolul băuturi amintim doar ,,Lupăceanca” – o țuică la vreo 50 de grade, veche de câțiva ani făcută cu prunele de pe dealurile Lupacului. Plus, bere, vin și fel de fel de sucuri.

Mâncarea a fost bună, excelentă, dar adevăratul farmec a constat în discuții, povestiri, amintiri și planurile de viitor făcute de cei prezenți. Masă a început la ora 14 și s-a unit cu cina, iar mesenii s-au retras pe la ora 21. Luni, acțiunea va fi reluată, dar mult mai scurt fiindcă mulți săteni se vor întoarce la muncă în străinătate cu gândul la concediu sau la sărbătorile de iarnă când vor veni din nou acasă pentru a fi împreună cu familia. Cu o undă de tristeţe în glas, părintele Marian Ţincul a spus că: ,,Anul acesta mai avem o nuntă în sat şi tinerii vor veni acasă pentru petrecere. Apoi, mai vin de sărbătorile de iarnă, dar din păcate, an de an, sunt tot mai puţini. Oamenii – mai ales tinerii, s-au reorientat şi au ales să petreacă mai mult timp în ţările în care muncesc şi care le asigura traiul – în Germania, Austria, care pe unde au găsit un loc în care să câştige un ban pentru un trai decent”.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments