România: o ţară condusă de hoţi ?

Trei milioane de euro, şpagă pentru cumpărare de influenţă. Opt milioane de euro prejudiciu la Poşta Română. Aproape două milioane de euro “gaură” în dosarul “Transformatorul”. Circa 11 milioane de dolari prejudiciu adus statului în dosarul “Transferurilor”. Tun de 1,5 milioane de euro în dosarul “Trofeul Calităţii”, unde rolul principal i-a revenit lui Adrian Năstase. Iar exemplele ar putea continua.
Asistăm în ultima perioadă la o avalanşă de condamnări în dosare de corupţie care au fost plimbate ani de zile prin sălile tribunalelor, sau au fost trimse şi retrimise de la Procuratură la Judecătorii. Sumele vehiculate ca fiind prejudicii aduse statului iau cu ameţeala orice român care toată viaţa lui a lucrat pe un salariu lunar de 300 sau 400 de euro, încercând să supravieţuiască zilei de mâine. De 20 de ani ni se spune de către politicieni că suntem săraci pentru că nu ştim să muncim. De când a venit la guvernare, Victor Ponta ne transmite nonşalant să nu ne mai plângem că taxele şi impozitele sunt mari pentru că sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Dar nu suflă o vorbă despre nivelul de salarizare din România. Cocoşaţi de taxe şi impozite, cu venituri ce nu le asigură un trai decent, mai mult de jumătate din români trăiesc în ţara lor ca nişte “sclavi pe plantaţie”. Restul sunt asistaţi social. Şi totuşi, încă ne întrebăm de ce am ajuns aici?. Din păcate evenimentele ultimilor doi ani ne arată că am ajuns într-o situaţie fără ieşire. Prin voinţa poporului avem un Parlament care emite pe bandă rulantă legi ce aduc prejudicii majore României. “Marţea neagră” când o mână de oameni s-au întâlnit la miezul nopţii pentru a da legi care să-i protejeze de lege arată fără putinţă de tăgadă că ne-am întors în “epoca Năstase”. Mai mult, ultimile informaţii apărute în presă ne dezvăluie faptul că Guvernul emite ordonanţe cu dedicaţie pentru a favoriza anumite firme.
Şi totuşi, încă ne întrebăm de ce am ajuns aici?.
Ne rând în faţă şi ne scuipă seminţe în cap de câte ori au ocazia. Intră îi sălile de judecată zâmbind şi iasă strigând în gura mare că sunt hărţuiţi politic. Au strâns averi incomensurabile cât pentru zece generaţii. Şi asta într-o ţară în care sărăcia este la ea acasă. Şi totuşi în mare parte românii îi compătimesc . Adrian Năstase este privit ca un deţinut politic iar Becali ca un sfânt. Fără viitor o nouă generaţie să pregăteşte de sacrificiu şi priveşte cu jind peste graniţă. La viitorul lor se gândeau şi miile de tineri care în decembrie 1989 s-au jertfit crezînd că aici în ţara lor pot avea speranţa unui viitor. S-au înşelat amarnic. Generaţia ajunsă la vârsta celor din decembrie 1989 s-a săturat să trăiască într-o ţară de sclavi condusă de hoţi. Îşi caută viitorul departe de România. Celorlanţi nu ne rămâne decât să ne întrebăm la nesfârşit. Cum a fost posibil să ajungem în această situaţie?.
Preluare, citeste mai multe pe http://www.televiziuneadeva.ro/

Comentarii

comentarii