Info CS
Mulți turiști sau doar turiști de ocazie ce ajung în acest colț de țară spun că stațiunea Băile Herculane este o destinația estivală, că nu prea ai ce face acolo când vremea s-a răcit și mai ales în lunile reci ale anului. Dar, lucrurile nu stau nici pe departe așa: ajuns în zona Băilor Herculane, fie că vorbim de oraș sau împrejurimi, cu siguranță ai ce face și mai ales ce vedea la Herculane. Totul este să te organizezi și să îți organizezi timpul în așa fel încât să ajungi sa vezi tot ce ți-ai propus.
Și fiindcă suntem în plină toamnă, acum este cel mai prielnic moment și timp pentru a vedea două obiective superbe, unicate și din păcate ignorate de autoritățile care diriguiesc turismul în țară și implicit în zonă. Și vorbim aici de două obiective unice, deosebite de care puțini au habar. Unii au auzit de ,,ei” , dar fiindcă lipsesc aproape cu desăvârșire din promovarea turistică, turiștii nu prea știu de ei. Vorbim la plural și la genul masculin fiindcă vrem să vă aducem în atenție cei doi ,,Sfincși” ai Banatului Montan. Unul se află la intrarea în comuna Topleț iar celălalt la 5 km de Herculane pe un versant de munte de pe malul Cernei pe malul stâng al apei pe DN67D.
La ora actuală, în România există vreo 6-7 formațiuni pietroase ce aduc – mai mult sau mai puţin, cu chipuri umane. Cu profile, mai exact. Se ştie că în Banat, exista un ,,Sfinx” la Topleţ. „Sfinxul Bănăţean” este o rezervaţie naturală de tip geomorfologic care se află în sud-estul judeţului Caraş-Severin. Pe teritoriul administrativ al comunei Topleţ, în partea nordică a satului Bârza. Sfinxul de la Topleţ, ca şi cel din Munţii Bucegi, este un megalit situat pe Valea Cernei.
Stânca are o înălţime de 16 m şi o lăţime de 8 m, putând fi uşor observată de la distanţa înaintea apariţiei vegetaţiei înalte sau toamna după ce cad frunzele. Sfinxul s-a format prin eroziune eoliană (datorată vântului şi ploilor), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. „Sfinxul” este numit aşa din cauza asemănării sale cu un cap uman impunător, misterios, degajând o forţa şi autoritate aparte.
Cu toate acestea, puțini – sau chiar forte puțini români știu de existența unui al doilea Sfinx în Banat. Și care se află la vreo 20 km de Sfinxul de la Topleț și vreo 5 de Herculane. Numai că, acesta se afla la o înălțime de aproape 1000 de metri, pe creasta unui munte. Acesta este situat pe versantul estic al muntelui, la aproximativ 500 de metri de podul ce trece Cerna pe drumul spre 7 Izvoare. Formațiunea stâncoasă se poate vedea printre copaci de pe marginea DN 67D, drum ce leagă Herculane de Baia de Aramă.
Fiindcă este ,,nou descoperit” despre Sfinxul de la Herculane nu se știu prea multe, nici măcar dimensiunile sale nu se cunosc. Cu toate că poartă denumirea de Sfinx, profilul stâncii ce cuprinde inclusiv umerii şi pieptul, aduce mai degrabă cu profilul lui ..Sadoveanu. Forma şi trăsăturile Sfinxului, se modifică în funcţie de poziţia soarelui şi intensitatea luminii.
Din păcate în zonă nu există indicatoare sau panouri turistice de informare ori trasee amenajate. Turiştii care doresc să viziteze mai de aproape acest obiectiv trebuie să ştie că vara, în zonă sunt vipere cu corn a căror muşcătură este mortală dacă nu se intervine medical la timp.
Într-o discuție purtată cu edilul Băilor Herculane, Gheorghe Orza, ne-a spus cum stau lucrurile: ,,Din păcate, unul dintre Sfincși se află pe teritoriul altui UAT iar cel dinspre 7 Izvoare este în rezervație, în Parcul Național Domogled – Valea Cernei. ,,Dar asta nu ne sperie; o să discutăm cu primarul din Topleț și cu cei din administrația Parcului și vom găsi o soluție pentru ca turiștii să aibă acces facil în zona celor două obiective” a mai spus primarul Orza.
