Un medic de renume mondial a răsturnat percepția despre dieta tradițională!
Celebrul chirurg cardiovascular, inventator, profesor universitar, academician și chirurg cardiovascular principal al Ministerului Sănătăţii din Rusia, Leo Bokeria, în cadrul unui interviu televizat a răsturnat percepția despre dietele tradiționale. Potrivit medicului, percepțiile noastre despre dietă sunt greșite. Iată ce a spus domnia sa:
“Un proverb rusesc spune că micul dejun trebuie să îl mănânci singur, prânzul să îl împarţi cu prietenii, iar cina să o dai duşmanilor.
Să mănânci micul dejun singur este un non-sens absolut, adică un mic dejun complet. Închipuiți-vă numai, dvs. v-ați trezit, organismul începe să revină la starea de funcționare activă, vă așezați la masă, mâncați o farfurie de carne, una de făinoase și beți un pahar mare de ceva. Apoi vă îmbrăcați și mergeți la muncă – și apoi vă mai așteptați ca munca dvs. să fie eficientă?
Cu mult timp în urmă, atunci când a început colaborarea sovieto-americană, am observat că unii chirurgi de renume, beau dimineața, în cel mai bun caz, o ceașcă mică de cafea.
Și atât! La prânz – o mică tartină. Iar seara când reveneau acasă, mâncau bine, și apoi mergeau să înoate în piscină…
De aceea, trebuie ca micul dejun să-l dai dușmanilor, la prânz ia o gustare, iar seara (dar nu seara târziu) mănâncă bine, după care fă puțin sport.
Conform observațiilor mele, în țările cu populații longevive, oamenii trăiesc anume așa.”
Ipoteza celebrului medic rus este confirmată de cercetările recente ale savantului David Levitsky de la Universitatea Cornell.
El a stabilit că, dacă renunți la micul dejun de câteva ori pe săptămână, kilogramele în plus vor dispărea rapid.
El și-a confirmat teoria printr-un experiment, al cărui scop a fost de a determina cantitatea de alimente consumate pe zi.
Jumătate dintre participanții la experiment luau micul dejun în mod regulat, ceilalți nu primeau micul dejun. Grupul de participanți care au fost lipsiți de micul dejun, avea mai târziu o poftă de mâncare mai mare, dar după cum s-a dovedit, volumul lor de hrană pe zi nu creștea și până la sfârșitul zilei constituia cu 408 de calorii mai puțin decât în primul grup de participanți.
Potrivit savantului, o astfel de strategie de alimentație, în ciuda senzației de foame, nu provoacă dorința de a mânca mai mult în timpul zilei și, în consecință, nu duce la acumularea surplusului de calorii. Consumul neregulat al micului dejun poate fi considerat unul din sistemele eficiente de control al greutății corporale.
“Eu înțeleg că ideea de consum neregulat al micului dejun contrazice opinia generală conform căreia micul dejun este o parte importantă pentru controlul greutății corporale, dar noile date nu susțin acest punct de vedere.
Bineînțeles, asta se referă la oamenii sănătoși. În cazul în care o persoană are diabet zaharat sau hipoglicemie, ea are nevoie să mănânce la micul dejun pentru a-și menține nivelul de glucoză din sânge”, a spus Levitsky.
Dar cu declarația chirurgului rus și a savantului american nu sunt de acord experții Organizației Mondiale a Sănătății, care, rezumând multe studii, încearcă să-i asigure pe toți de faptul că dacă o persoană care până acum nu mânca dimineața, începe să ia micul dejun, greutatea ei se normalizează și kilogramele în plus dispar treptat. Cu alte cuvinte, dejunul lansează procesele metabolice corecte și accelerează metabolismul.
Da, micul dejun bogat în grăsimi se poate depune pe șolduri. Dar, nu este și cazul micului dejun cu o densitate calorică moderată. Iată care sunt sfaturile nutriționiștilor în privința alimentelor pe care trebuie să le evităm la micul dejun:
Alimente procesate (cârnați, parizer, salam)
Sunt produse gustoase dar nu și sănătoase. În salam nu se conține deloc ceea ce ar trebuie să fie în primul rând – carnea. În schimb, conținutul său abundă în componente dăunătoare pentru sănătate.
Cum ar fi de exemplu, nitrit de potasiu- un conservant, care cauzează cancer esofagian. Acesta este un rezultat direct cauzat de umpluturile din cârnați.
Terci fără fierbere
Pentru a scurta timpul de gătire, terciul trece printr-un proces special, în urma căruia carbohidrații sunt transformați în amidon, care este rapid absorbit de către organism. Pentru a îmbunătăți gustul se adaugă diferite condimente și zahăr, în cantități semnificative. Deci, acest produs pare să fie mai degrabă un desert decât un mic dejun sănătos.
Mic dejunuri rapide
Acestea sunt un fel de “pastile”, care sunt obținute prin extrudare – amestecarea diferitelor produse într-un singur conținut omogen, urmată de o separare în biluțe de o anumită dimensiune. Acest produs neapărat conține făină, unt, zahăr și amidon.
Valoarea nutritivă a acestui produs provoacă mari dubii.
Fructe uscate
Fructele uscate din producția industrială sunt tratate cu acid sulfuric și alcalii. În plus, ele sunt înmuiate în sirop de zahăr. Este firesc să ne întreb ce ar putea fi util în astfel de produs? Acesta este mai degrabă un produs dăunător decât folositor.
Musli
Musli trece printr-un proces special de rafinare, în urma căruia cerealele își pierd proprietățile nutritive, carbohidrații greu digerabili se transformă în zahăr rapid. Acest produs și cele similare acestuia conține o mulțime de zahăr în forma sa pură și calorii goale.
Brânzică
Aceste brânzeturi conțin mai multe componente, dar cel mai puțin conține – brânză. Aici găsim zahăr, grăsimi, conservanți, arome sintetizate. Iarăși, acest produs nu are nimic în comun cu un mic dejun sănătos. Acest produs poate fi considerat desert.
Sucuri ambalate
Există o diferență foarte mare între un suc proaspăt și unul ambalat. Sucul proaspăt “trăiește” nu mai mult de 15 de minute.
Sucul ambalat este bogat în zahăr și conservanți, acesta nu conține pulpă de fructe, iar ceea ce noi luăm drept pulplă de fructe, în realitate este pulpă de sfeclă de zahăr presată sau pectină. Țineți minte, că anume consumul mare de zahăr duce la depunerea de grăsime subcutanată.
Banane și alte fructe
Atunci când vorbim despre utilitatea fructelor, ne referim în special la fructele cultivate în zonele din jurul nostru. Fructele de peste mări și oceane (bananele și altele) sunt supuse unor tratamente chimice pentru păstrarea lor pe termen lung și pentru a ajunge la maturare.
Brânză topită
Orice tratament termic suplimentar este de prisos, în special ceea ce ține de brânzeturi. După procesul de topire, acest produs își pierde calitățile sale valoroase, transformându-se într-un morman de grăsimi. Pe lângă asta, brânza topită se prepară din cașcavalul care nu mai poate fi vândut cu bucata, adică din resturi.
“Conținutul articolului este doar informativ și nu poate fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să consultați un medic specialist.”
Autor text: Sănătoşi.com