De astăzi, în România este ilegal să mai bei lapte de vacă de la sat, laptele ,,de la țăran” intră în ilegalitate

De la 1 ianuarie, în România nu se mai poate comercializa decât lapte conform. Sute de mii de țărani care mai câștigau ceva bani din vânzarea laptelui la piață, rămân fără principala sursă de venit. Statul pierde și el deoarece aceștia nu vor mai plăti nici măcar taxa pentru închirierea tarabelor la piață. Și toate astea fiindcă ,,tanti Europa” a descoperit că laptele românesc este alb, viu și de la sursă, nu cu chimicale și mort ca cel din cutiile de carton.
Iată cum stau lucrurile din punct de vedere al ,,deștepților” din comisiile europene unde stau și parcă clocesc zilnic fel de fel de legi și normative- toate împotriva tăranului român. Păi și vă mai miră ceva? Doar tot de la 1 ianuarie, s-a liberalizat piața terenurilor agricole. Asta înseamnă că străinii pot veni și cumpăra cât teren vrea mușcii lor. Și cum prețul terenului din România este foarte mic iar țăranii nu au bani să cumpere utilaje și combustibil, oamenii îl vor vinde la preț de nimic. Și uite așa poți cuceri o țară și-i poți face locuitorii satelor șerbi și iobagi moderni- și toate astea fără război. Ori, dacă oamenii nu vor mai putea vinde laptele nici la piață, este de la sine înțeles că vor vinde ieftin vitele sau le vor sacrifica.
Și acum, ,,europenii” de dau în cap cu argumentele științifice. ,,Numărul total de germeni existenţi în laptele de vacă, nu trebuie să depăşească 100.000 per mll. Numărul de celule somatice din lapte, trebuie să fie sub 400.000 per mll. Asta pentru ca laptele să fie conform cu normele europene de calitate. Pentru a opri înmulțirea germenilor din lapte, acesta trebuie adus la o temperatură de cel mult 4 grade Celsius în termen de două ore de la muls. În aceste condiții, țăranii trebuie să facă investiții în echipamente, cum sunt tancurile de răcire.
Numai că ei nu au suficienți bani ca să cumpere aceste tancuri de răcire ce costă vreo 5000 de euro. „Dacă aveam bani, luam și tanc, că de pe urma vacilor trăim. Avem ceapă și cartofi în grădină, creștem păsări. Dar bani scoteam doar de la piață. Acum, ce să fac cu laptele?”, se întreabă Ana G din Rusca Teregova. Ea are 5 vaci, să zicem că ar bate-o gândul să investească, mai ales că fiica cea mare este studentă la Agronomie, dar sunt cazuri mai grave.
Gheorghe R. are doar o singură vacă. Aduna laptele o săptămână, îl punea la prins, ca să facă brânză dulce, pe care o vindea la piață duminica. Laptele muls sâmbăta seara și duminică, cu mult înainte să cânte cocoșul, îl punea în PET-uri noi-nouțe, cumpărate la bax, iar clienții roiau în jurul lui. „Ajungeam la piață la 5 ca să prind loc la masă, că știa lumea unde să mă găsească. Veneau profesori la mine, doctori, avocați. Aveam doi-trei și de la APIA. La 9 aveam taraba goală și până pleca trenul la 1 la Caransebeș, cumpăram și eu ce mai trebuia: zahăr, ulei, sare”, povestește bătrânul. De pe urma vacii trăiam și eu și bătrâna mea. Avem de toate din grădină că muncim tot anul la câmp, avem carne de porc la congelator, răchie, dar mai trebuie și bani pentru zahăr, ulei sau curent și impozite.
Și ca el sunt mulți la Rusca. De ani de zile, ruscanii vin de la 100 de km cu lapte și lactate pentru reșițeni. Ar fi mai aproape de Caransebeș, dar acolo piața este ocupată de cei din jurul orașului. Nici pentru ei nu va fi mai bine. Ori, să nu uităm de câlniceni moniomenți ce stau cu pet-ul cu lapte la Intim, Victoria sau la Gambrinus în Micro III. Oamenii au sălașe, mulg vacile și de multe ori, laptele este cald în sticlele din plastic pe care le șin ascunse pe sub haine de teama ,,gardienilor” publici. Este ilegal, dar la piață nu au loc sau aici au deja clienții lor. Mai rămâne varianta cu ,,laptele la cont” adică, tăranii vin și aduc laptele direct la ușa cumpărătorului, dar cât o merge și asta. Poate că la indicațiile prețioase ale altora, se va înființa și o poliție a laptelui.
Ca cei doi din Rusca, în România sunt alți 800.000 de mici crescători de vaci, care au două-trei vaci în curte. Pentru ei, Guvernul a încropit un program de sprijin, în vederea achiziționării de tancuri de răcire. Ca să beneficieze de acest sprijin, în sumă de 5.000 de euro pentru fiecare comună, oamenii ar trebui să se asocieze. Numai că decizia, deși bună, a venit cam târziu, deoarece toate procedurile care trebuie parcurse până la îndeplinirea cerințelor legale pentru acordarea banilor durează cam două-trei luni. Iar ultima derogare pentru vânzarea laptelui neconform a expirat în două zile.
Și de toate acestea, profită străinii care își aduc laptele în România iar țăranii români vor ajunge să-l dea pe al lor la porci. Ia uitați cum stau lucrurile reflectate de INS.
În primele zece luni ale anului 2013, cantitatea de lapte brut importat a crescut cu aproape 60% comparativ cu aceeași perioadă din 2012, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2013, au fost importate 74.101 de tone, în creștere cu 58,7% față de intervalul similar din 2012. În același timp, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 13.169 tone (-1,7%).
Ca urmare a majorării importurilor de lapte brut, a crescut producția la anumite produse lactate. În primele zece luni ale anului, comparativ cu același interval din 2012, producţia a crescut la:
smântână de consum cu 4.605 tone (+11,9%),
lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 10.310 tone (+7,9%),
brânzeturi inclusiv brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,9% din producţia totală de brânzeturi) cu 3.702 tone (+6,5%),
unt cu 433 tone (+5,8%),
lapte de consum cu 6.606 tone (+3,8%).
Va urma.

Comentarii

comentarii