Iarnă grea peste Almaj – Poveste cu țăranul adevarat din Banatul Montan VIDEO

Turism

În această perioadă când este zăpadă din belșuș și parcă vremea s-a întors la iernile de altă dată iar termometrele arată temperaturi cu minus, țăranul din Banatul Montan își vede de treabă și își îngrijește animalele din gospodărie cu multă pasiune și dăruire așa cum a învățat din moși – strămoși.

Există în Valea Almăjului un fermier dăruit trup și suflet muncii sale, fermier a cărui dragoste pentru oierit te lasă plăcut impresionat. Totul printr-o muncă nebună, făcută cu pasiune și dăruire. Numele lui este Liviu Ivașcu, este din comuna Lăpuşnicu Mare și din păcate a rămas unul dintre puţinii pasionați de animale din Banatul de Munte. Omul are în jur de 400 de oi și 30 de miei în această perioadă de iarnă. Împreună cu soția sa, se ocupă 24 de ore din 24 de oile pe care le are la stâna din marginea localității.
Pasiunea lor pentru oi, necesită foarte multă muncă și trebuie să te naști cu ea. Cu efective de animale atât de mari, a le hrăni implică o logistică complexă indiferent de anotimp. Primăvara oile se duc la munte, acolo unde are 35 de hectare în concesiune de la primărie, iar iarna coboară cu ele la sălașul construit în apropierea satului. În această perioadă de iarnă, oile sunt hrănite cu fânețe cosită și adunată în perioada verii de către cioban și soția sa.

O zi de muncă începe la ora 5 dimineața și se termină noaptea târziu pe la ora 23. Dimineața și seara le hrănește cu fânețe, iar în jurul prânzului le scoate pe livezile localnicilor din jurul localității. Ca să-și poată face bine treaba ca mioarele să nu aibă de suferit, omul aproape că rămâne fără timp: de concediu nu se mai pune problema, nu l-a avut niciodată. Muncește non-stop, foarte rar are liber un weekend sau o duminică. Oile nu te „întreabă” cum este timpul afară sau dacă este sărbătoare, ele trebuiesc hrănite la timp că să poți să te bucuri de foloasele pe care le dau. În privința valorii muncii sale, Liviu este reținut: „Dumnezeu știe. Până nu vinzi brânza și meii n-ai de unde să ști.” Liviu spune că din munca sa, cel mai mult câștigă „samsarii” când vine vorba de vânzarea mieilor în perioada de Paști. Anul trecut a primit 4 lei pe kilogram de carne de miel viu, iar anul acesta nu știe cât costă în perioada Paștelui.

Un reportaj de Adi Neagu.

 

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

7 thoughts on “Iarnă grea peste Almaj – Poveste cu țăranul adevarat din Banatul Montan VIDEO

  1. Hai baaaaaa, ma lasi !!!
    Toti maistorii sunt numa lapusnisieni?
    S-or fi adunat toate varfurile la Lapusnic?
    Sau infocs o fi jurnalul Lapusnicului. S-a mutat redactia voastra la caminul cultural din Lapusnic?

    1. Hadriene tată,
      La cât îi colțu’ ăsta de frumos, nu-i de mirare ca Moşulică de stă sus, un pic mai sus de noi, dă cu dreapta si ia cu stânga.
      Îmi place tonul, „baaa”-ul ala. Nu tipa, te auzim, lasă nervii, Doamne fereşte…
      Lasă si repulsia față de sătucu’ ala, ca nu-ți face nici bine. Ceea ce se întamplă acolo, se întâmplă în toate localitățile mici, sau mari, din țărişoara asta, unde, din păcate, dacă ai drept de vot, ai impresia că ai meriți să ai si opinie.
      Îmi asum, în calitate de fiu risipitor al satului, să-ți spun ca noi, oieri, maisori, doctori, bețivi, curvari, primari, ş.a.m.d suntem conştienți ca ne putem găsi colegi de lucru, de aceeaşi calitate la Bozovici, la Gherteniş, la Coronini sau oriunde ai dori tu in CS-ul ăsta lung, mare şi frumos.
      Că băiatul ăsta, care în ultimul timp se joacă de-a reporterul (fie vorba între noi, nu mi-e nici drag, nici antipatic, nu mă prea interesează orişicâtuşi de puțin) şi o face peste un nivel mediocru, încat reprtajele ajung aici, ar trebui să-ți ofere oprtunitatea sa începi să-ți promovezi sătucul. Poate ajungem aşa şi pe la Trump sau Vladimirică, poate aşa ne vezi pe la CNN, şi ne pune Moşulică, ăla din incpit, mâna în cap, sau, poate, în cel mai rău caz, ajungem pe la Observator şi vezi cate un prost din alte judete: „baaaa, s-au mutat toate vârfurile în CS”.
      Să vezi atunci bănet, turism, alimentație, fete mari ținute pt export la noi în tarla.
      Fii oportunist, Adriane! Ce naiba?! Hai sa facem CS-ul ăsta blanao cu totul. Nu doar Lapuşnişienii. Of, of, tz, tz.

      1. „Dacă libertatea reprezintă ceva, atunci reprezintă dreptul de a le spune celorlalți ceea ce nu vor să audă.”
        Libertatea de exprimare este dreptul fundamental al omului de a spune ce gândește. Este un drept natural, ce ține de esența ființei umane, la fel ca dreptul la viață, la demnitate, fiind probabil și cel mai important drept pentru funcționarea unei societăți libere și democratice.
        La nivel individual, libertatea de exprimare este o condiție necesară pentru dezvoltarea, împlinirea și demnitatea fiecărei persoane. Acest drept ne ajută să cunoaștem și să înțelegem mai bine lumea în care trăim, prin liberul schimb al ideilor și informațiilor cu semenii noștri.
        Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. (Art. 10.1. Convenția Europeană a Drepturilor Omului)
        Libertatea de exprimare nu este importantă numai ca drept în sine, ci și prin faptul că este esențială pentru respectarea altor drepturi fundamentale (acces la informații, libertatea politică, libertatea religioasă, drepturile minorităților naționale, sexuale etc).

        Fără libera exprimare nu există schimb de idei, nu există dezbatere publică, nu există posibilitatea de ne informa, de a alege, de a ne exprima artistic. Alegerile noastre cotidiene, modul în care ne îmbrăcăm, muzica pe care o ascultăm, cărțile pe care le citim, media din care ne informăm, toate sunt expresii ale dreptului la liberă exprimare.
        Dragă fiu risipitor, cum ai dreptul la vot la fel ai și la opinie. Nu fac pe „reporterul”, nici nu mi-am propus. În schimb colaborez cu Infocs de vreo 6 ani și o fac pentru a promova zona unde locuiesc, chiar dacă de multe ori deranjez. În rest, sunt sigur că Infocs te acceptă și pe tine ca și colaborator dacă ai ceva de spus.

        1. Îmi place cum ai spus „blanao”, dragă fiu risipitor al satului!!!! . Din câte știu, „blanao” e doar o variantă a lui „blană”, este sinonim cu „mișto”, „marfă”, „maxim”… Varianta a fost pusă în circulație de Andrei Berbecaru, care învăța portugheză pe Duolinguo. În timp ce combina în postările sale cuvinte și părți de cuvinte din română, engleză, portugheză și alte limbi, i-a ieșit „blanao”, -ao fiind o terminație specifică limbii portugheze. Păi atunci dacă este „blanao”, să fie „blanao” până la capăt, nu doar in perioada când avem „stampila” în mână.

          1. Nu, nu. „Blanao” în contextul astă e slang pur. Nu-i țin lecții de lingvistică domnului Adrian, nu-i găsesc sensul, să par cult aici mi se pare ca florile-n veceu. E simpla repulsie pentru repulsia lui, altfel, cine cu cine își dă în cap, nu ma privește, sincer. E singurul caz până în prezent când n-am putut să întorc obrazul, doar am pus mana pe piatră. Mesajul i-a fost adresat în totalitate lui, de asta îmi accept statutul de fiu risipitor. Care-și alocă dreptul de a nu fi împotriva nimănui sau de a nu fi de partea oricui. Asta mă face și inatacabil și inajutabil. Asta e și motivul pentru care nu am atins ștampila, deși, da, știu, atitudinea e greșită, o să-mi spui. Așa cum o să accept, o să-mi accepți și tu decizia.
            Partea cu „reporterașul”, a nu se lua personal. Și aici mă refer la modul meu de exprimare, nu am avut intenția asta. Nu e scuză, totuși, poți să gestionezi așa cum dorești.
            Despre partea cu colaboratul… nu, mulțumesc! Mi-e bine așa, oricum mă bate interfața lor mult de tot, trimisesem mesajul de vreo trei ori. Prefer să las lucrurile să-și urmeze cursul. Nu ma deranjează ce văd, momentan. Faptul că atunci când ajung la Lăpușnic și nu-mi dau cu capul de o societate arhaică, primitivă, mă mulțumește, e atestatul faptului că nu suntem mediocrii, cu toate rele ce se întămplă.
            Numai bine

      2. Lasa … nu-mi povesti mie despre coltul ala.
        Il cunoastem foarte bine. O fi cel mai frumos loc tot asa cum cascada Bigār este cea mai frumoasa din lume (dar plangi dupa benzina consumata cand ajungi acolo si vezi cum arat de fapt in comparatie cu pozele prelucrate in PhotoShop de pe Internet)?
        Din toata Valea Almajului s-o fi gasit Raiul numa la Lapusnic.
        Apropo … nu mai stiu, voi sau mosirisānii aveti la capatul vaii stancile alea si cascada?
        Asta-i tot ce este de vazut acolo. In rest … Lāpusnic, Mosiris, Dālbosiet, Boina, Busiaua … aceleasi locuri, aceleasi peisaje.
        Totusi daca chiar vreau peisaje ma duc de la Bârz in jos spre Boina si am peisaje mai frumoase ca la Lāpusnic.

      3. Apropo … mai este o zona frumoasa, dar ia ghici nu este la Lapusnic ci la Mosiris.
        La podul Dusinului este o zona foarte frumoasa. Si este si un loc foarte bun de pescuit.
        Deci … mai incet cu Lapusnicul ca nu este el miezul din dodoasca in Valea Almajului.

Comments are closed.