Piftiile, răciturile sau cotoroagele pe masa de sărbătoare de Crăciun si Anul Nou – Tradiție românească VIDEO

Tradiţia bănățenească și românească păstrată din timpuri vechi şi dusă mai departe de urmaşi, spune că pe masa de sărbătoare, fie că vorbim de Crăciun sau Anul Nou, nu trebuie să lipsească piftiile sau răciturile. Li se mai spune și cotoroage sau aituri. Numela astă vine de la usturoi căruia în Ardeal i se mai spune și ai.

Pentru rețeta de azi, la cratiță, mai bine spus, la oală, am trecut-o pe Lili Gherle. Împreună cu bucătăreasa – Margareta Farcaș, cele două au pregătit rețeta de piftii de azi. De fapt, în aceste zile, cam toată România mănâncă răcituri. Pentru cotoroage, avem nevoie de cap de porc – fără gușă, șorici, picioare de porc, ciolan proaspăt și afumat. la zarzavaturi, trecem ceapă, morcovi, păstârnac și pătrunjel. Câte puțin din fiecare. La condimente, avem nevoie de mult usturoi, piper, foi de dafin și sare.

Afumăturile se spală, se taie în bucăți, se mai pun în oală ceva picioare și cap de porc proaspete, eventual și o bucată de carne, se adaugă zarzavat – destul de puțin, usturoi din abundență şi se pune oala la foc. Şi aici este o întreagă tevatură – dacă gospodina nu este pricepută, răciturile nu se leagă. Nu se încheagă. Iată câteva din secretele unei răcituri reușite. întreaga cantitate de apă se pune de la început. Sub nici o formă nu se completează în timpul fierberii. Nu se fierbe cu capac, asta ca să scadă suficient. Se spumează tot timpul că să nu fie tulburi. Se fierb 3- 4 ore la foc mic ca gelatina să nu fie aerată – albicioasă.

Usturoiul se pune în trei tranșe. La început cam un sfert, la final după ce oprim focul și se scoate carnea de pe oase și se pune în farfurie, se mai pune jumătate. Iar ce a mai rămas, se pune în farfurii peste carne. Se toarnă zeama strecurată peste și gata. Se pun la rece până se încheagă. Se servește cu mămăligă – cui îi place și hrean ras.

Comentarii

comentarii