Salată de legume, de toamnă, ori salata ciorbă VIDEO

Salată de legume, de toamna, ori salata ciorba. Și rețeta de astăzi ne este oferită de prietenii de la Mona Lisa, lanț de magazine cu fabrică proprie de mezeluri și abator propriu, magazine în care, la prețuri accesibile, găsiți tot ce aveți nevoie pentru bucătăria și casa dumneavoastră. Este salata mea de toamna, o rețetă pe care am aflat-o de la mama pe când lucra la restaurantul Terasa Trandafirilor, asta fiind prin 1975- 76. Ţin mine că toamna, venea acasă seara târziu de la muncă, cam pe la ora 23 – asta în condiția în care termina munca la ora 20. Și mirosea aşa de frumos, mirosea a toate legumele amestecate, nu era miros de mâncare – nici pe departe – era un miros reavăn de gradină, de legume amestecate, de toamnă frumoasă și lungă. Este salata care le nevoie te scoate din încurcătură dacă ai rămas în pană de zarzavat pentru ciorbă. Cu 3- 4 linguri din această salată, zeama în care ai fiert doar care, se transformă în cea mai gustoasă ciorbă. Plină de legume și acrișoară.

Era timpul de pus conserve și de făcut cămara pentru iarnă, fiindcă înainte, toate restaurantele şi cantinele aveau cămară proprie cu murături, conserve, cartofi, ceapă și legume proaspete puse la nisip. Așa se făcea înainte de 1989 alimentație publică la TAPL. Existau câteva restaurante și cantine imense atunci: Reşita, Terasa Trandafirilor, Gambrinus, Jiul, Muresul, Banatul. Cantina UCMR; a CSR-ului, de la IMR sau cantina de la Blocul 800. Mii de oameni mâncau zilnic acolo, la cantine, sau luau mâncarea acasă, la sufertaș.

Acolo, la Terasa Trandafirilor pe când șef de unitate era nenea Vișan, într-o seară, am asistat cum se făcea ultima salată din sezon, era salata de toamnă, Pikles, așa îi spuneau și aceasta reunea cam tot ce înseamnă legume, mai puțin, mărarul și usturoiul.

Deci, pentru rețeta mea pe care am perfecționat-o an de an, la o cantitate generoasă de salată, eu folosesc 2 kg de morcovi, 500 g rădăcina de pătrunjel, 2500 g păstârnac, 300 g rădăcină țelină, 2 kg castraveţi, 2 kg gogonele, 1 kg ardei gras alb, 1 kg gogoșar roșu, o conopidă cam de 1 kg, 3 kg varză albă, 1 kg ceapă, 3 legături bune de frunze de pătrunjel, 2 de frunze de țelină, boabe de piper și muștar, foi de dafin, sare mare fără iod, oțet de 9 grade din vin din fermentație naturală.

Prepararea este simplă: rădăcinoasele se feliază subțire, varza se taie fidea, castraveții și gogonele felii ,,ardeioasele” la fel, conopida se desface în buchețele mici. Frunzele se toacă și ele, se amestecă toate ingredientele, se pune sare – mai sărat ca de obicei, se pun boabele de piper și muștar, foile de dafin și la sfârșit de tot, se potrivește de oțet. Mai acru decât de obicei. Din nou se amestecă tot, amestecul începe să lase zeamă, se presează ușor și se lasă la rece până a doua zi. Se gustă din nou, se mai adaugă sare sau oțet dacă mai trebuie, după care, se pune salata în borcane. Se presează ușor ca să iasă aerul, se pune zeamă dacă mai trebuie – zeamă trebuie să acopere bine amestecul până , în gura borcanului. Se capsează și se pune la rece și loc întunecat.

Atenție!
Această salată se poate consuma imediat. Merge perfect cu preparate din cartofi, cu fasole uscată, cu carne mai grăsuță la cuptor sau la capac. Alegeți borcane din care să mâncați toată salata la o masă. Deschise, fermentează foarte ușor. De asemenea, există posibilitatea de a intra în fermentație în borcane. În acest caz, când deschideți borcanul, faceți acest lucru deasupra chiuvetei fiindcă în prima fază zeama ,,va de pe dinafară”. Este delicioasă cu puțin ulei picurat deasupra sau chiar în amestec cu un măr ras și două linguri de maioneză. În acest caz se folosește ca aperitiv.

Comentarii

comentarii