Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu”, o şcoală cu ecou pentru tineri
Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa, considerate printre primele şcoli de artă din ţară, şi-a deschis şi anul acesta porţile pentru cursanţii care vor să studieze fie un instrument muzical, fie coregrafie, dans, arte plastice, balet sau design şi chiar teatru.
În anul şcolar 2014-2015 în anul I de studiu sunt înscrişi 144 de elevi din totalul de 436 pe care îi are în prezent şcoala.
Cea mai solicitată secţie este cea de dans popular, cu un total de 44 de elevi pentru toţi cei trei ani de studiu. Pe locul doi în clasament se află dansul clasic cu 40 de elevi în cei 3 ani de studiu. Se pare că dansul are câştig de cauză în rândul tinerilor preocupaţi de un anumit gen de artă.
Pe lângă secţiile pe care le are şcoala în sediul central de la Reşiţa mai există şi secţii externe: pictură la Anina, secţie de iniţiere fanfară la Bănia, unde sunt 12 elevi dornici să înveţe acest gen de muzică. La Bocşa există o secţie de Pictură cu 16 elevi. O altă secţie se găseşte la Prigor, cea de Cusături-Artizanat, pentru care se pregătesc 26 de elevi. Şi tot la Prigor există o secţie de Artă populară, Pictură pe Sticlă cu un număr de 10 elevi.
Se pare că arta, muzica şi arta populară au ecou în rândul tinerilor dornici să se afirme într-un domeniu artistic.
Şcoala populară are plan propriu de venituri şi cheltuieli, care se elaborează anual şi se aprobă de către Consiliul Judeţean.
Şcoală cu istorie, îşi are începuturile în aprilie 1948 când a luat fiinţă Conservatorul Muncitoresc de Muzica şi Arta Dramatică, al cărui scop principal era de a forma un număr cât mai mare de artişti amatori pentru diversele formaţii care activau atunci, iar, pe de alta parte, de a cultiva gustul pentru arta la un public cât mai larg.
În 1948 şcoala avea deja 77 de elevi şi era pe drumul cel bun. S-a numit Conservatorului Muncitoresc de Muzică şi Artă Dramatică Reşiţa şi avea ca director pe Ion Românu. În anul scolar 1953-1954 instituţia îsşi schimbă numele in Şcoala Populară de Arta, una dintre cele 16 şcoli de acest fel din ţară şi la care era deschisă elevilor de toate vârstele. Renumele şcolii s-a dus de pe băncile şcolii până pe marile scene ale lumii, prin profesionalismul cu care cei care studiau aici erau pregătiţi.