VIDEO Carnavalul de Fasang de la Reșița la concurență cu Carnavalul de la Veneția

Tradiţionalele manifestări de Făşang, organizate în fiecare an de comunităţile germanilor din Banat, au început cu „Sărbătoarea tăiţeilor”. Prima manifestare a fost dedicată tinerilor, şi a avut loc la sediul Forumului Democratic German din strada Oituzului, nr. 6. Balurile şi spectacolele au continuat în mai multe localităţi din Caraş-Severin până în data de 5 martie, când se va intra în Postul Mare.
În fiecare an, la Reșița are loc cel mai mare bal de Fașang din România. Și aseară, peste 600 de persoane s-au strâns într-un local din Reșița unde au petrecut și chefuit până spre zorii zilei.
În Banatul de munte, apropierea primăverii a coincis cu intrarea în postul mare a etniei germane de religie catolică. Evenimentul fost celebrat cu peste 100 de persoane mascate, cu muzica, dans si multa culoare.

Programul serii a început cu un program de dansuri germane și tiroleze prezentate de tinerii membrii ai Forumului german.
Mascati sau nu, peste 600 de nemti, romani, sarbi si maghiari au petrecut laolaltă,
pana in zori. Au dansat pe ritmuri de polka si vals, dar nu s-au dat in laturi nici de
la sarbe, hore sau ceardas.
Printese, cavaleri, personaje din povesti si din benzile desenate, cu totii si-au dat
intalnire la parada mastilor, intr-o adevarata explozie de culori si veselie. A fost
momentul cel mai asteptat al Balului de Fasang, care inlocuieste, practic, vechiul
ritual in cadrul caruia mascatii mergeau din casa in casa pentru a alunga iarna si
duhurile rele.

Serbările de Făşang ale bănăţenilor creştini de rit apusean sunt corespondentul celebrelor Festivaluri din America de Sud sau de la Veneția , dintre care cel mai cunoscut este Carnavalul de la Rio.
De miercuri, credincioşii catolici vor intrat în Postul mare, sau al paştelui, cum i se mai spune. Acest eveniment este precedat în Banatul Montan de o serie de petreceri ce au ca menire pregătirea pentru perioada lungă de post. Ultimele trei zile de dinainte postului sunt considerate în Banat zile de distracţie în care ori şi ce este permis. Şi fiindcă se fac multe glume şi trăsnăi în această perioadă, pentru ca autorul să nu fie recunoscut, majoritatea locuitorilor se maschează, fiecare cu ce găseşte la îndemână.

Evenimentul este de mare însemnătate şi la el participă toţi membrii comunităţii. Tinerii şi nu numai, s-au costumat care mai de care, au defilat și au primit și premii.
După parada măștilor, a urmat petrecerea până în zori. Petrecerea este foarte simplă și ieftină: oamenii aduc de acasă mâncarea, prăjiturile și băutura, se pune totul la un loc și petrecerea poate să înceapă.
Odată cu această ultimă acţiune, catolicii intră de miercuri în Postul mare – zi marcată în calendar ca fiind Miercurea cenuşii. De atunci şi până la paşti, încetează ori şi ce petrecere colectivă.
De fapt, purtatul măștilor și dansul, are ca semnificaţie alungarea spiritelor rele din comunitate, îngroparea iernii şi deschiderea porţilor spre primăvară cu căldura rezultată din arderea păpuşii plină de păcatele oamenilor.

Comentarii

comentarii