VIDEO Povestea de la Doclin, cu cântece, povești, amintiri, scoverzi, răchie, obiceiuri și cotoroage

Sâmbătă, in 14 februarie, se incheie perioada cunoscuta ca „zilele de dulce” si incepe saptamana mosilor. Praznicul Mosilor de iarna este intotdeauna in sambata ce precede saptamana alba sau a branzei, o etapa pregatitoare pentru inceperea Postului Mare, cand credinciosii au dezlegare sa consume lapte, branza, peste, oua, bucate de culoare alba sau care contin ingrediente de aceeasi culoare.
Vreau să vă spun că anul acesta, am pregătit cotorfoage tradiționale, așa – ca la mama lor, adică, exact ca la sat fiindcă – la sat am și filmat. Echipa noastră de filmare a fost invitată în comuna Doclin de către părintele paroh al satului, sfința sa, preotul Ovidiu Mezeniuc. Gazdele, membrii familiei lui Ionel Sălăjan – bune gazde- ne-au fost membrii unei familii dedicată într-u totul tradiției și meșteșulgului popular. Oamnii ne-au primit cu drag în casa lor, ne-au cinstit și ospătat cu bunătăți și răchie din producția proprie. În această casă am avut ocazia să vedem și o mică expoziție din lemn, de la lambriuri sculptate și până la cruci sau blazoane, toate făcute de capul familei, domnul Sălăjan ajutat de soție și copii.
[youtube id=”qK6EEsDc8Xk”]
Ne-au fost gazde bune și mai ales, buni povestitori și păstrători ai tradiției bănățenești. Maica a bătrână, a fost cel mai bun povestitor și de la ea am aflat cum se făcea și cum se proceda cum mulți ani în urmă la ,,moșii de cotoroage – moșii de iarnă”

Și uite așa am trecut la realizarea acestei rețete – reportaj dedicată celor care au ostenit la pregătire- fetele din sat și junele Alex, părintelui Ovidiu – inițiatorul acțiunii și familiei gazdă, familia Sălăjan.

Noi am avut toate ingredientele ,,de casă” , dar dv. le puteți cumpăra de la Mona Lisa la prețuri foarte bune.

Pentru o porție bună de răcituri avem nevoie de:
– 4 picioare de porc
– un ciolan de porc proaspat + încă unul afumat
– cap de porc
– urechi de porc
– șorici
– o capatana de usturoi
– 3-4 morcovi
– 3 cepe
– 1 pastarnac potrivit
– 1 patrunjel mare
– sare
– foi de dafin
– piper macinat proaspăt
– una bucata mămăligă și multe castroane și farfurii

Capetele si picioarele de porc se trec prin flacară, se taie in bucati, se spala si se pun la fiert. Picioarele, capul, urechile, șoricul si ciolanul de porc, se fierb in apa rece cu sare, la foc mic, cat sa le acopere de o palmă. Aproximativ, punem trei părți apă la o parte carne – (500g carne =1,500l apa). Asta este toata cantitatea de apa, nu se mai adauga deloc fiindcă nu se mai leagă răciturile.
Se fierb la foc mic si se spumează des, ca sa ramana apa limpede. Cam după o oră și jumătate, punem zarzavatul și ciolanul afumat. Lăsăm să fiarbă până se desface carnea de pe os. Curățăm carnea de pe oase după care o împărțim în castroane in proprții egale: si carne, si soric si cartilagiu. Cu bucati de morcov fiert, ou fiert tare sau boabe de mazăre, puteți face diferite decoruri în farfurie. Fie pe fundul farfuriei, fie în partea de sus. Totul depinde de imaginație. Usturoiul il pisăm și după ce s-a mai stâmpărat zeama, îi dăm drumul în oală, vânturăm și mai punem sare și piper măcinat, după gust. După aproximativ jumătate de oră, mai degresăm odată după care, cu multă grijă ca să nu tulburăm zeama din oală, punem lichidul peste carnea din farfurie. Se dă la rece și gata reteta. A doua zi, facem o mămăligă și….. Acum, trecem la obiceiuri și tradiții.

Odata cu Mosii de iarna, incepe etapa celor sapte sambete dedicate celor raposati intru Domnul, etapa care se incheie cu Sambata lui Lazar, praznuita inainte de Saptamana Mare, Saptamana Patimilor lui Iisus.

La sarbatoarea Mosilor de Iarna se face pomenirea mosilor si stramosilor cei mai indepartati din neam, de la care se stiu multe lucruri privind traditiile si obiceiurile religioase, transmise de ei din generatie in generatie. Incepand cu sambata Mosilor de Iarna si pe parcursul celor care urmeaza, pana la Sambata lui Lazar, chipurile celor dragi comemorati in acest interval revin in viata credinciosilor cu cele mai frumoase amintiri.

„La aceste comemorari, ne intoarcem in timp si retraim momentele placute alaturi de rudele si de prietenii nostri mutati la viata de Dincolo”, spune parintele Constantin Stoica.
Ca la orice praznic de pomenire, cele mai importante de Mosi sunt coliva, un colac, o sticla de vin, pomelnicul si lumanarile. Dupa posibilitati, fiecare credincios poate sa mai duca la biserica, spre pomenire, si alte bucate preferate de cei pe care ii comemoreaza.
În Banat, sâmbătă se dau de pomană piftii sau răcituri, cum li se mai spune, cu tot cu farfurie sau castron, grâu fiert cu lapte si un pup de pâine și o bucată de brânză lângă una de carne. Cu lumânare aprinsă. Acum, traditional au rămas doar castronul cu cotoroage, pupul, lumânarea și un pahar de răchie.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments